Studiul, care se bazeaza pe analizele de ADN, ce permit retrasarea modificarilor genetice in mai multe generatii, si pe compararea lor cu datele geologice si arheologice, schimba teoriile despre popularea Americilor, admise pana de curand de specialisti.
Pana recent se credea ca un grup de maximum 100 de vanatori a migrat din Asia in America prin stramtoarea Bering. Noile date arata o extensie graduala a unui grup mult mai important, de 1.000 – 5.400 de persoane, migratia avand loc in trei episoade distincte.
Prima generatie a inceput sa se deplaseze, in urma cu aproximativ 40.000 de ani, din Siberia pana la istmul Bering, numit si Beringia, astazi situat sub gheturile stramtorii Bering. Populatia a ocupat preriile uscate si apoi pe cele mult mai fertile din America, in timp ce gheturile se topeau, in urma cu 15.000 de ani. Populatia a crescut astfel de 16 ori, spun specialistii.
Apoi, in decursul a 4.000 – 5.000 de ani, istmul Bering a fost inghitit de ape, blocand orice alta expansiune din Asia.
Insa ocupatia Beringiei a inceput inainte de ultima glaciatiune, iar aceasta populatie nu a putut ajunge in America, ramanand blocata in zona mai multe mii de ani.
Analizand ADN-ul diverselor populatii repartizate pe tot continentul american, cercetatorii au ajuns la urmatoarea concluzie: s-au dezvoltat doua populatii distincte, in urma cu 40.000 de ani si, respectiv, in urma cu 15.000 de ani, cele doua epoci fiind separate de o lunga perioada marcata de o crestere mica sau inexistenta a populatiei. Cresterea primei colonii a avut loc gradual, in timp ce dezvoltarea celei de-a doua a fost rapida, ceea ce sprijina ideea ca a avut loc o expansiune progresiva a populatiei care a venit din Asia si una rapida, chiar in America.
Cercetatorii au reusit sa descopere si mutatiile genetice care au avut loc in decursul celor 20.000 de ani, in timp ce populatia "astepta" topirea gheturilor.
Studiul a fost realizat de cercetatorii de la Universitatea din Florida, SUA.
Sursa: MEDIAFAX