Momentul în care oamenii și neanderthalienii s-au unit

Oamenii de știință spun că au recuperat cel mai vechi ADN Homo sapiens găsit până acum, din rămășițele umane găsite în Europa, iar informațiile descoperite ajută la dezvăluirea istoriei comune a speciei noastre cu neanderthalienii, potrivit CNN.

O nouă analiză genetică a primelor rămășițe umane moderne cunoscute, descoperite la Ranis, în Germania, și la Zlatý kůň, în Republica Cehă, sugerează că speciile Homo sapiens și Homo neanderthalensis s-au încrucișat acum 45.000 – 49.000 de ani.

• Decizie fără precedent la Tokyo! Săptămâna de lucru, redusă la 4 zile
• Cât au donat Amazon și Meta pentru inaugurarea lui Donald Trump?

Potrivit studiului publicat în revista Nature, genomurile antice din 13 fragmente osoase dezgropate într-o peșteră de sub un castel medieval din Ranis au provenit de la șase persoane, inclusiv o mamă, o fiică și veri îndepărtați care au trăit în regiune în urmă cu aproximativ 45.000 de ani.

„Am fost mult mai asemănători decât diferiți”

Concluziile studiului sugerează că acest schimb genetic a avut loc cu aproximativ 80 de generații înainte de nașterea indivizilor testați și, ca și în cazul cercetărilor anterioare, rezultatele sugerează că astfel de întâlniri au avut probabil loc de mai multe ori, potrivit Science Alert.

„Analizele noastre indică faptul că populația Zlatý kůň/Ranis s-a despărțit devreme de neamul său și nu a lăsat niciun descendent printre oamenii din zilele noastre”, scriu cercetătorii în lucrarea lor. „Prin urmare, ADN-ul de Neanderthal pe care îl poartă ar fi putut fi introdus printr-un eveniment separat de cel care a introdus ADN-ul de Neanderthal identificat în toate populațiile actuale din afara Africii”, adaugă aceștia.

Un studiu alt studiu mai amplu asupra strămoșilor neanderthalieni, publicat în revista Science, care a analizat informații din genomurile a 59 de oameni antici și cele a 275 de oameni vii, a coroborat cronologia mai precisă, constatând că majoritatea strămoșilor neanderthalieni la oamenii moderni poate fi atribuită unei „perioade unice, comune și extinse de flux genetic”.

„Am fost mult mai asemănători decât diferiți”, a declarat Priya Moorjani, unul dintre autorii principali ai studiului Science și profesor asistent în cadrul departamentului de biologie moleculară și celulară de la Universitatea din California, Berkeley, în cadrul unui briefing de presă.