Totul a început în data de 8 iunie 1922: jocul sub tricolor, istoria, ba chiar și destinul unei națiuni. Atunci, la Belgrad, a avut loc nunta Principesei Mărioara cu Prințul Alexandru Karagheorghevic al Regatului Sârbilor, Croaților și Slovenilor.
Mignon, ori Mărioara, fiica Regelui Ferdinand și a Reginei Maria a călătorit pe Dunăre, cu vaporul „Ștefan cel Mare”, însoțită de familie și de premierul Ionel I.C. Brătianu, iar nunta ei a ținut prima pagină în toate marile ziare ale Europei. Împlinise 22 de ani pe 6 ianuarie, și i se spunea Mignon, potrivit ProSport.
Asta pentru că în ziua nașterii ei, la castelul Friedenstein, la opera Gotha, se juca „Mignon”, o piesă în trei acte, a lui Thomas Ambroise, după un text al lui Goethe. Regina Maria văzuse piesa, însărcinată fiind, și îi plăcuse, mai mult ca sigur. Așa se face că al treilea copil al cuplului regal, Ferdinand și Maria, deși la botez primise numele Maria, a fost toată viața numită Mignon sau Mărioara, pentru a fi deosebită de mama sa.
Uneori i se spunea „Cenușăreasa”, pentru că era cuminte și frumoasă, dar, mai ales, foarte inteligentă, iar asta o spuneau Nicolae Iorga și George Enescu, profesorii ei de istorie și de muzică de la Castelul Pelișor și de la Palatul Cotroceni, unde copilărise.
În acel an, 1922, în ziua de 20 februarie, se căsătorise religios cu prințul Alexandru, Moștenitor al Regatului vecin, chiar la Cotroceni, după ce, cu două luni înainte, de Crăciun, se oficiase logodna, la Peleș.
Să revenim însă la acea zi, de 8 iunie 1922. Atunci, la nunta lor, dincolo de ceremonii și toalete etalate în soarele verii, acolo, la Belgrad, s-a mai petrecut ceva. O întâmplare atât de emoționantă și de importantă încât astăzi putem spune că regatul fotbalului a dăinuit, născut fiind atunci pentru noi, în timp ce ambele monarhii în sărbătoare au trecut apoi prin cele mai grele timpuri pe care istoria le putea imagina pentru ele. Mai ales că noi, românii, ne-am ales și cu un „Rege”, Gică Hagi, unul altfel, în vremurile care au venit.
În după amiaza aceea lungă s-a petrecut , însă, o minune. După încheierea ceremoniilor, întreaga pleiadă a invitaților, regi și regine, prinți și prințese, miniștri, oameni ai celor două Regate, cu toții s-au alăturat celor 5000 de spectatori, veniți să salute nunta lui Alexandru cu Mignon, pe stadionul SK Jugoslavia, unde trebuia să înceapă meciul de fotbal cu România, învingătorii urmând să primească, evident, „Cupa Regelui Alexandru I”!
România, la primul meci din istoria care încheie în aceste ore un veac întreg, era antrenată de Teofil Morariu, un om cu merite uriașe în istoria fotbalului nostru. Să învârtim acum un inel fermecat și să ne închipuim că ne întoarcem în timp… Suntem așadar lângă Teofil Morariu când acesta îi trimite în teren pe Adalbert RITTER, portar, de la Chinezul Timișoara. Apoi, doi “beci” în defensivă. „Beci” de la termenul în engleză, of course, „back”. Ei sunt Alois SZILAGY, de la MTK Târgu Mureș și Elemer HIRSCH, de la CA Cluj. La “halfie”, adică, ați ghicit, la mijloc, sunt selecționați să joace Deszo JAKOBI, de la Haggibor, Nicolae HONIGSBERG, de la CA Oradea și Francisc ZIMMERMANN, de la CA Timișoara. „Halfi”, adică mijlocași. Cuvântul în engleză, de la care se pleca, bineînțeles, “half”. Cei ce inventaseră fotbalul ne ofereau și terminologia jocului.
În atac, Teo Morariu conta, ca extremă dreaptă, pe Aurel GUGA, de la Universitatea Cluj, care primise și banderola de căpitan al echipei, apoi, inter dreapta, Carol FRECH, de la Chinezul Timișoara, vârf de atac pe Paul Schiller, tot de la Chinezul, iar inter stânga Francisc Ronnay, de la CA Oradea. Ultimul, dar nu cel din urmă, Ioan AUER, de la AMEFA Arad, extremă stângă. O țară întreagă învăța nu doar ce înseamnă fotbalul la nivelul cel mai înalt, ci și un anume cod de transcriere a meciului și, de ce nu, a sentimentelor.
Schiffer deschide scorul pentru gazde, în minutul 35, iar România egalează prin Ronnay, șase minute mai târziu, ambele goluri fiind marcate din lovituri de la 11 metri, dictate de arbitrul austriac Retschuri. Ne închipuim azi că Alexandru s-a bucurat la penalty-ul acordat alor lui, iar Mărioara, la cel acordat nouă. Deși, mai mult ca sigur, cei doi tineri căsătoriți au aplaudat la fiecare gol, ca neam de viță nobilă ce erau!
În fine, Aurel Guga marchează golul primei victorii din istoria echipei naționale, în minutul 61, și nunta regală se încheie cum nu se poate mai fericit pentru România!
Așa a început totul. Cu familia Regală în tribune, Ferdinand și Maria, cu Ionel Brătianu, primul ministru al României, dar și cu Aurel Guga, pe teren, marcând punctul victoriei și, totodată, al plecării în lume și în istorie, al echipei naționale.
Federația Română de Fotbal și echipa națională au primit premiul pentru Excelență în Sport la Gala Mari Sportivi ProSport 2024, pentru rezultatele excepționale din 2024.
Pe parcursul anului, „tricolorii”, după ce în 2023 câștigaseră grupa preliminară pentru Campionatul European, și-au câștigat grupa de la EURO 2024, din care au mai făcut parte Belgia, Ucraina și Slovacia.
Ulterior, sub comanda unui nou selecționer, Mircea Lucescu, după plecarea lui Edi Iordănescu, „tricolorii” au reușit un parcurs impecabil în grupa de Liga Națiunilor, terminată cu punctaj maxim, tot pe prima poziție.