Cu cât au crescut acţiunile Trump Media în anul 2024?

Compania din spatele reţelei Truth Social a fost separată de fundamente şi a evoluat mai mult în funcţie de şansele de realegere a fostului preşedinte Trump, notează Ziarul Financiar.

Acţiunile Trump Media & Technology Group Corp. (simbol bursier DJT), compania de social media a fostului preşedinte Donald Trump, care se află în spatele reţelei sociale Truth Social, au crescut cu 190% de la începutul acestui an şi cu peste 340% de la minimul istoric din septembrie, la o capitalizare de 10,3 mld. dolari.

Calculele realizate de ZF pe baza datelor de la Investing.com arată că, după o evoluţie laterală în 2023, acţiunile DJT înregistrau un randa­ment de 250% în primăvara lui 2024, raliu alimentat de pariul traderilor privind alegerile preziden­ţiale de săptămâna viitoare (5 noiembrie).

Trump Media ar putea „să devină fără valoare dacă Trump ar pierde”

Firma de cercetare de piaţă S3 Partners a afirmat că aprecierea acţiunilor Trump Media a reflectat îndeaproape cotele lui Trump pe pieţele de predicţii şi pariuri, care s-au orientat din ce în ce mai mult către o victorie a acestuia în faţa Kamalei Harris, rezultat care este probabil să-i avantajeze şi compania. Tot S3 atenţiona că Trump Media ar putea la fel de uşor „să devină fără valoare dacă Trump ar pierde”.

În plus, pentru vânzătorii în lipsă este dificil acum să parieze împotriva acţiunilor. Având în vedere participaţia mare a candidatului la preşedinţie (57%), aceştia au avut la dispoziţie un număr limitat de acţiuni pe care să le împrumute pentru a-şi închide poziţiile, având pierderi estimate la circa 322 de milioane de dolari doar în urma creşterii recente a preţului acţiunilor.

„Această ofertă limitată a făcut ca Trump Media să fie vulnerabilă la un aşa-numit short squeeze: un scenariu în care investitorii pesimişti sunt forţaţi să închidă rapid pariurile pentru a evita pierderile, ceea ce împinge preţul şi mai sus“, scrie The New York Times.

Trump Media depăşeşte acum evaluarea X (fost Twitter)

Se crede că o mare parte din acţiunile cumpărate provin de la investitori individuali, mulţi dintre ei susţinători ai fostului preşedinte. La ultima numărătoare, compania estima că are aproximativ 600 000 de acţionari, aproape toţi investitori mici.

La capitalizarea actuală, Trump Media depăşeşte acum evaluarea X (fost Twitter), pe care Elon Musk, unul dintre susţinătorii lui Trump în campania electorală, a delistat-o de pe Wall Street în 2022. Trump şi Musk pot fi rivali în domeniul social media şi în lumea tehnologiei, dar sunt foarte aliaţi în arena politică. Musk a alocat peste 70 de milioane de dolari pentru susţinerea lui Trump.

Trump Media a devenit companie publică pe piaţa americană Nasdaq pe 26 martie 2024 după o fuziune cu Digital World Acquisition Corp., un SPAC (special purpose acquisition company) creat special pentru a strange bani printr-o ofertă publică iniţială (IPO) cu scopul de a fuziona ulterior cu o altă companie, adică o „companie goală“.

Acţiunile înregistrează regulat zile cu volatilitate ridicată

Operaţiunea a fost încheiată pe 25 martie, şedinţă în care se observă o creştere de 35,2% a acţiunilor, urmând ca pe 26 şi 27 martie acestea să se aprecieze cu 16,1% şi cu 14,2%. De la listare însă, acţiunile înregistrează regulat zile cu volatilitate ridicată, cu scăderi şi creşteri de până la 20%-25%. O mare parte din tranzacţionarea cu acţiuni Trump Media a fost separată de performanţele financiare ale companiei, acţiunile evoluând mai mult în funcţie de şansele de realegere ale lui Trump.

„Deconectarea dintre preţul acţiunilor şi performanţa comercială a făcut ca TMTG să fie numit un meme stock. De fapt, finanţele TMTG au fost afectate de pierderi de sute de milioane de euro şi venituri neglijabile“, arată Fortune.

Trump Media a raportat în al doilea trimestru al acestui an venituri de numai 837.000 de dolari şi pierderi de 16,4 milioane de dolari, din care 8,3 milioane de dolari ar fi fost cheltuieli juridice. Până în prima jumătate a anului 2024, compania a înregistrat pierderi totale de 344 de milioane de dolari, din care peste 58 de milioane de dolari au fost pierduţi în 2023.

„TMTG nu raportează nicio măsurătoare a utilizatorilor, astfel încât este dificil de ştiut exact câţi oameni sunt pe Truth Social, dar la începutul acestui an, utilizatorii activi zilnici ai companiei au scăzut la doar aproximativ 76.000, conform datelor de la Similarweb. X, între timp, are sute de milioane de utilizatori, cel puţin 250 de milioane pe zi, conform unei numărători din martie. Cu toate acestea, cifrele sale exacte sunt, de asemenea, dificil de stabilit, deoarece X nu mai este o societate cotată la bursă“, adaugă Fortune.

O mare parte din averea personală a lui Trump este legată de participaţia sa la Trump Media. Ca cel mai mare acţionar individual, Trump deţine aproximativ 57% din companie. Potrivit Wall Street Journal, valoarea netă totală a lui Trump se situează undeva între 7,5 şi 10 miliarde de dolari.

Cu doar o săptămână înaintea alegerilor pentru preşedinţia SUA din 5 noiembrie, investitorii se întreabă cum vor afecta politicile câştigătorilor piaţa bursieră şi diferite sectoare industriale sau chiar companii. Până în prezent, statisticile arată că, indiferent de câştigător, piaţa bursieră a oferit în general perspective bune pentru investitori, dar au existat şi câteva excepţii notabile.

„Un studiu arată că 13 din ultimii 15 preşedinţi americani au avut în timpul preşedinţiei lor randamente totale anuale ale indicelui S&P 500 cuprinse între 10% şi 17%. Sub şapte din ultimii nouă preşedinţi, S&P 500 a înregistrat randamente anuale cuprinse între 14% şi 17%. De fapt, din 1933 până în prezent, doar doi preşedinţi au avut randamente anuale medii negative în timpul mandatelor lor, Nixon (-1%) şi George W Bush (-4%). Ambii au traversat câte o criză profundă, şocul petrolier din 1973 şi, respectiv, începutul crizei financiare globale“, scrie eToro într-o analiză.

Anul acesta, principala diferenţă dintre impactul potenţial al celor două partide asupra pieţelor financiare pare să se regăsească în programele lor fiscale. Republicanii urmăresc să reducă impozitele pentru consumatori şi companii pentru a stimula economia. Pe de altă parte, Donald Trump a promis introducerea unui tarif vamal de 60% pentru toate importurile din China.

Democraţii urmăresc să crească semnificativ impozitele pentru cei mai bogaţi americani pentru a reduce diferenţa de venituri dintre bogaţi şi săraci. Printre sectoarele care se preconizează că vor resimţi cel mai puternic impact – fie că vor fi stimulate de reducerile fiscale, fie că vor fi afectate de creşterile de taxe – se numără bunurile de lux, comunicaţiile, inclusiv companiile de telefonie, precum şi serviciile financiare, inclusiv băncile mari.

Alte sectoare adesea menţionate în legătură cu politicile guvernamentale diferite sunt apărarea, asistenţa medicală şi energia. În cazul în care Trump va ieşi învingător, se anticipează un buget mai mare pentru apărare, aşa cum a fost cazul în timpul primului său mandat. Furnizori precum GE Aerospace, RTX şi Palantir ar putea beneficia de acest lucru. Cu Kamala Harris ca preşedinte, accentul s-ar muta probabil pe sistemul medical, ceea ce ar putea favoriza companii precum UnitedHealth, cel mai mare asigurător privat de sănătate din ţară.

În ceea ce priveşte energia, diferenţele sunt clare: republicanii favorizează combustibilii fosili, în timp ce democraţii preferă energia regenerabilă. Impactul asupra preţurilor acţiunilor este mai puţin direct. În timpul primului mandat al lui Trump, investitorii au pariat pe companii precum Exxon Mobil şi Chevron, dar după patru ani, sectorul petrolier de pe bursă se înjumătăţise din cauza scăderii dramatice a preţurilor petrolului.

Când democratul Joe Biden a preluat mandatul de preşedinte, acţiunile din zona energiei alternative au fost cumpărate rapid, dar, în timp, majoritatea ambiţiilor companiilor respective s-au dovedit neprofitabile. În plus, o companie precum First Solar ar putea beneficia de eforturile lui Trump de a creşte producţia industrială pe teritoriul SUA prin creşterea semnificativă a tarifelor de import.

Există însă şi unele similitudini între planurile economice ale celor două partide. Printre sectoarele susceptibile de a primi sprijin bipartizan se numără infrastructura şi tehnologia. O mare parte din infrastructura SUA trebuia înlocuită de mult timp. În sectorul tehnologic, atât republicanii, cât şi democraţii vor face tot ce le stă în putinţă pentru a menţine şi extinde avansul pe care SUA îl are faţă de China.

De asemenea, ambele partide vor trebui să rezolve problemele bugetare şi să abordeze creşterea galopantă a datoriei naţionale şi să găsească soluţii pentru a rezolva deficitul cronic de lucrători de pe piaţa muncii din Statele Unite.