De ce refuză tinerii din Generația Z să preia poziții de conducere la locul de muncă?

Ei au reușit să facă succesul să nu mai fie la modă. Să te zbați și să muncești pe brânci pentru o mică avansare pe scara corporației este, se pare, prea mult pentru Generația Z.

De fapt, un procent de 52% din populația „delicată” – adulți născuți între sfârșitul anilor 1990 și începutul anilor 2000 – ar refuza probabil un rol de conducere la locul de muncă din cauza stresului ridicat și a creșterii salariale prea mici care ar veni odată cu promovarea, conform unui nou sondaj realizat de firma britanică Robert Walters.

„Reprezentanții Gen-Z sunt cunoscuți pentru mentalitatea lor antreprenorială. [Ei preferă] să aducă întregul lor sine la proiecte și să-și petreacă timpul cultivând propriul brand și abordare, mai degrabă decât să-și petreacă timpul gestionând alte persoane”, a declarat într-o declarație Lucy Bisset, director în cadrul companiei.

Tinerii preferă dezvoltarea la nivel individual

Mișcarea se numește „conscious unbossing” și este o tendință menită să evite durerea de cap de a deveni șef de departament, notează New York Post.

La fel ca trendul „demisiei tăcute” (quiet quitting), care îi face pe angajații nemulțumiți să lucreze la minimum cât timp sunt la serviciu, și ca „marea detașare”, o manie la locul de muncă care îi îndeamnă pe cei suprasolicitați de douăzeci și ceva de ani să se detașeze de îndatoririle lor, conscious unbossing oferă profesioniștilor din Generația Z libertatea de a urmări obiectivele personale fără probleme.

Majorarea salarială odată cu avansarea, ignorată de tineri

În loc să își supravegheze colegii, 72% dintre noii veniți pe piața forței de muncă au declarat că ar prefera să urmeze o cale individuală pentru a avansa în carieră – o cale care se concentrează pe dezvoltarea personală și pe acumularea de competențe, conform sondajului.

Amplificându-și dezinteresul de a avansa în ierarhie, 69% dintre cei din Generația Z au susținut că, de obicei, funcțiile de conducere de nivel mediu nu merită din punct de vedere financiar.

În egală măsură, 18% din grup au insistat asupra faptului că pozițiile de nivel mediu sunt adesea însoțite de o putere decizională limitată, în timp ce 11% s-au temut că responsabilitățile suplimentare la locul de muncă le vor împiedica aspirațiile pe care le au la nivel de individ.

Vă mai recomandăm să citiți și:

România este țara din UE cu cei mai mulți tineri care locuiesc în case supraaglomerate

Până în 2050, miopia ar putea afecta aproape 40% dintre tineri

Ce efecte a descoperit un studiu în cazul tinerilor hărțuiți în liceu?

Poluarea luminoasă excesivă poate crește riscul de Alzheimer, în special la tineri