Santorini, perla Greciei, se confruntă cu o provocare neașteptată în această vară: prea mulți turiști. În această vară, zilnic, până la 17.000 de vizitatori s-au perindat pe străduțele înguste din Fira, principalul oraș al insulei.
Primarul din Santorini, Nikos Zorzos, avertizează cu privire la criza turismului excesiv.
Santorini nu va putea „să se salveze” dacă dezvoltarea galopantă – cel mai tangibil efect al turismului excesiv – nu este imediat frânată, a avertizat primarul.
Având în vedere că peste 3,4 milioane de turiști sunt așteptați să viziteze în acest an Santorini, Nikos Zorzos a cerut măsuri urgente pentru a opri avalanșa de construcții care riscă să provoace ruinarea insulei.
„Trăim într-un loc cu doar 25.000 de suflete și nu avem nevoie de mai multe hoteluri sau de mai multe camere închiriate”, a declarat el pentru The Guardian. „Dacă distrugi peisajul, unul atât de bogat ca al nostru, distrugi chiar motivul pentru care oamenii vin aici”.
Boom-ul construcțiilor este direct legat de numărul record de persoane care vizitează o insulă care atinsese deja „punctul de saturație” înainte de pandemia Covid, potrivit lui Zorzos.
Faimoasă pentru apusurile de soare și frumusețea naturală unică, Santorini are aproximativ 80.000 de paturi de hotel, mai multe pe metru pătrat decât orice altă destinație turistică grecească, cu excepția Kos și Rodos.
Aproximativ o cincime din insula din sudul Mării Egee a fost deja „betonată”. Însă, spre consternarea ecologiștilor, autoritățile de la Atena au aprobat și mai multe autorizații de construcție între 2018 și 2022, permițând construirea pe o suprafață suplimentară de 449 579 de metri pătrați – aproximativ 2% din suprafața totală.
Lanțurile hoteliere cu capital străin și investitorii „strategici” în turism au condus cererile de acordare a licențelor – multe dintre acestea în afara zonelor reglementate – care vor include unități de cazare de lux menite să încaseze mii de euro pe persoană pe noapte, în așteptarea turiștilor înstăriți din India și China în anii următori.
Până în 2028, Grecia speră să atragă aproape 40 de milioane de turiști la nivel național – cu 5,5 milioane mai mulți decât anul acesta și de aproape patru ori populația sa totală.
Într-o intervenție rară, luna trecută, președinta Greciei, Katerina Sakellaropoulou, a vorbit despre nevoia unei viziuni pe termen lung asupra capacității insulelor aflate la vârful de lance al turismului. Guvernul său de centru-dreapta, favorabil mediului de afaceri, a fost acuzat de o abordare prea permisivă a dezvoltării.
În această vară, până la 17.000 de turiști au străbătut zilnic străduțele înguste din Fira, orașul Santorini de pe faleză. „Au existat momente în care presiunea este insuportabilă”, a declarat Zorzos, vorbind despre ocaziile în care cinci nave de croazieră au sosit în același timp. „Peste tot e plin de oameni care nu au timp să se oprească, nu au timp să se bucure, care sunt de fapt plini de anxietate, pentru că sunt atât de grăbiți”.
Grecia este acum una dintre primele 10 destinații din lume, ministrul turismului, Olga Kefalogianni, anunțând că țara și-a stabilit obiectivul de a deveni o „putere turistică globală”.
În ciuda unui alt sezon frenetic, primarul este încă optimist. „Poate că încă mă simt ca Sisif. Dar atitudinile s-au schimbat. Înainte, oamenii credeau că am greșit să fiu atât de critic. Acum, mă opresc pe stradă pentru a-mi spune cât de mult am avut dreptate. Nu vrem să devenim ca Veneția sau Barcelona. Știm că nu se mai poate continua așa”.