Jocurile Olimpice vor avea, pentru prima dată în istorie, paritate de gen în rândul sportivilor
Jocurile Olimpice de la Paris 2024 vor marca o etapă istorică, atingând în sfârșit paritatea de gen în ceea ce privește participarea sportivilor, la 128 de ani după ce era modernă a început la Atena în 1896.
La Jocurile Olimpice Paris 2024, sportivele vor atinge în sfârșit paritatea în ceea ce privește participarea. Acestea vor fi primele din istorie care vor avea un număr egal de atleți de sex masculin și feminin, reflectând progresele înregistrate în acest domeniu în ultimele decenii.
De la umilele lor începuturi ca o sărbătoare rezervată bărbaților, Jocurile Olimpice moderne au evoluat treptat odată cu societatea pentru a include pe deplin femeile în diverse domenii, inclusiv în sport.
„Pentru prima dată în istoria olimpică, vom avea paritate de gen pe teren”
Văzute odinioară ca o „sărbătoare a virtuților masculine”, la sfârșitul secolului al XIX-lea, baronul Pierre de Coubertin, fidel obiceiurilor epocii în care femeile erau excluse, le-a conceput ca o sărbătoare a atletismului cavaleresc „cu aplauzele femeilor drept recompensă”.
La cea de-a doua ediție a Jocurilor, desfășurată în Franța, la Paris, în 1924, doar patru la sută dintre concurenți erau femei, iar acestea erau limitate la sporturile considerate potrivite pentru ele, precum înotul, tenisul și crichetul.
Marie Sallois, directorul CIO pentru egalitatea de gen, subliniază această realizare ca o reflectare a progresului social global, deși recunoaște că mai sunt multe de făcut pentru a obține o egalitate reală în sportul de elită.
„Pentru prima dată în istoria olimpică, vom avea paritate de gen pe teren”, a declarat Sallois jurnaliștilor cu ocazia Zilei internaționale a femeii, în martie, vorbind despre Jocurile de la Paris 2024.
Barierele pentru femei au fost semnificative
„A fost nevoie de mult timp pentru a ajunge la 44% (femei) la Londra în 2012, prima ediție la care femeile au putut participa la toate sporturile, și apoi la 48% la Tokyo (în 2021)”, a adăugat Sallois.
Barierele pentru femei au fost semnificative în urmă cu mai bine de un secol, când au fost nevoite să concureze la „Olimpiadele femeilor” rivale în anii 1920, înainte ca evenimentul să fie absorbit de ceea ce este acum Comitetul Internațional Olimpic (CIO).
Li s-a permis să concureze pentru prima dată în atletism la Amsterdam, în 1928, deși au fost excluse de la proba de 800 de metri după ce spectatorii, în principal bărbați, au fost îngroziți de vederea alergătoarelor epuizate.
Patruzeci de ani mai târziu, în 1968, femeilor le era încă interzis să concureze în toate cursele de peste 200 de metri și, chiar și în 1976, probele feminine reprezentau doar un sfert din programul olimpic.
Mult timp, femeile au fost considerate incapabile de a face față cerințelor fizice ale maratonului. Abia la Jocurile din 1984 de la Los Angeles li s-a permis să concureze pentru prima dată.
La fel de multe femei ca și bărbați
Jocurile Olimpice de la Paris din 2024 nu numai că vor avea la fel de multe femei ca și bărbați, dar se așteaptă și să acorde o mai mare importanță probelor feminine. Poziția istorică a maratonului masculin ca probă care precede ceremonia de închidere va fi preluată de maratonul feminin.
Pentru ceremonia de deschidere, CIO a propus, de asemenea, ca fiecare delegație națională să desemneze doi purtători de drapel, un bărbat și o femeie.
Deși s-au înregistrat îmbunătățiri semnificative, bătălia finală pentru egalitatea deplină de gen nu este încă câștigată. La ultimele Jocuri Olimpice de la Tokyo, doar 13 % dintre antrenori erau femei. Administrația sportivă rămâne majoritar masculină, inclusiv delegațiile olimpice naționale și federațiile sportive.
CIO nu a avut niciodată o femeie președinte, iar membrii săi, constituiți din 106 delegați care votează deciziile-cheie, sunt în continuare 59% bărbați.