Jocurile Olimpice de la Paris, păzite de cea mai mare tabără militară din Europa de după Al Doilea Război Mondial

Pentru a asigura securitatea Jocurilor Olimpice de la Paris din 2024, Franța construiește, într-un ritm alert, cea mai mare tabără militară din Europa de după Al Doilea Război Mondial. Situată pe locul unui fost parc de distracții din estul Parisului, tabăra va găzdui 4.500 de soldați.

Rânduri de barăci temporare au fost ridicate pe locul unui parc de distracții din estul Parisului, cu paturi supraetajate verzi ale armatei și cantine masive pentru 4.500 de soldați.

• Cât de mare este riscul de blackout în România?
• Un nou test de sânge poate detecta 12 tipuri de cancer înainte ca simptomele să apară

Construcția taberei se desfășoară într-un termen record de 65 de zile, primii soldați urmând să sosească la 3 iulie.

18.000 de militari asigura securitatea Jocurilor Olimpice

Treisprezece zile mai târziu, ei vor păzi ceremonia de deschidere a Jocurilor Olimpice din 2024 de-a lungul unei porțiuni de șase kilometri a râului Sena, – punctul central al preocupărilor persistente în materie de securitate, relatează AFP.

În total, 18.000 de militari vor fi prezenți pentru a asigura securitatea Jocurilor, care vor dura între 26 iulie și 11 august.

Aceștia vor oferi sprijin pentru 45.000 de membri ai forțelor de securitate internă, poliție și jandarmerie, împreună cu un număr de agenți de securitate privați care variază între 18.000 și 22.000 pe zi.

Tabăra poartă numele caporalului Alain Mimoun

Deși se poate compara ca mărime cu lagărele construite pe vremuri, dotările de acum sunt moderne, cu WiFi și aer condiționat.

Un oraș în oraș, tabăra se mândrește cu camere cu locuri pentru până la 18 soldați, instalații sanitare conectate la rețeaua din Paris și o sală de gimnastică pentru haltere, precum și trei baruri cu bere la robinet – dar fără alcool tare sau vin.

Tabăra poartă numele caporalului Alain Mimoun, care s-a înrolat în armată la vârsta de 18 ani și a devenit unul dintre cei mai mari atleți ai Franței, câștigând medalii olimpice în 1948, 1952 și 1956 pe pistă și la maraton.