O curbă în formă de S creată în oțel inoxidabil lichefiat reprezintă un salt uriaș pentru producția pe orbită: este vorba de prima imprimare 3D de metal la bordul Stației Spațiale Internaționale, care a avut loc în modulul laboratorului Columbus al Agenției Spațiale Europene (ESA).
„Această curbă în S este o linie de testare, care încheie cu succes punerea în funcțiune a imprimantei noastre 3D pentru metale”, explică Rob Postema, ofițer tehnic al ESA.
„Succesul acestei prime imprimări, împreună cu alte linii de referință, ne face pregătiți să imprimăm piese complete în viitorul apropiat. Am ajuns în acest punct datorită eforturilor susținute ale echipei industriale conduse de Airbus Defence and Space SAS, ale Centrului de asistență pentru utilizatori CADMOS din Franța, de la care operațiunile de imprimare sunt supravegheate de la sol, precum și ale propriei noastre echipe ESA.”
Demonstratorul tehnologic al imprimantei 3D pentru metale a fost dezvoltat de o echipă industrială condusă de Airbus – care cofinanțează, de asemenea, proiectul – sub contract cu Direcția de explorare umană și robotică a ESA.
Acesta a ajuns pe ISS în luna ianuarie. Astronautul ESA Andreas Mogensen a instalat apoi sarcina utilă de aproximativ 180 kg în raftul european de tragere Mark II, parte a modulului Columbus al ESA.
Designul imprimantei 3D din metal se bazează pe alimentarea cu sârmă din oțel inoxidabil în zona de imprimare, care este încălzită de un laser de mare putere, de aproximativ un milion de ori mai puternic decât un laser standard.
Pe măsură ce sârma se scufundă în bazinul de topire, capătul sârmei se topește, astfel încât metalul este adăugat la imprimare.
Procesul de imprimare este supravegheat în întregime de la sol. Tot ce trebuie să facă echipajul de la bord este să deschidă o supapă de azot și de aerisire înainte de începerea imprimării, anunță ESA.
Din motive de siguranță, imprimanta funcționează în interiorul unei cutii complet sigilate, împiedicând scăparea excesului de căldură sau a fumului.
Patru forme au fost alese pentru a fi ulterior tipărite în mărime naturală, care vor fi ulterior returnate pe Pământ pentru a fi comparate cu printuri de referință realizate la sol, în condiții de gravitație normală.
Unul dintre obiectivele ESA pentru dezvoltarea viitoare este crearea unei economii spațiale circulare și reciclarea materialelor pe orbită pentru a permite o mai bună utilizare a resurselor, cum ar fi refolosirea bucăților de la sateliții vechi în instrumente sau structuri noi.
O versiune operațională a acestei imprimante 3D din metal ar elimina necesitatea de a trimite o unealtă cu o rachetă și ar permite astronauților să imprime piesele necesare pe orbită.
Imprimanta 3D construită din LEGO care poate printa piele umană sintetică
O bioimprimantă 3D va printa meniscuri umane pe Stația Spațială Internațională
Un startup românesc dezvoltă imprimanta 3D care „printează” prăjituri și sandwich-uri
Suedezii din căminele de bătrâni vor primi hrană produsă la imprimanta 3D