Henry Kissinger, „arhitectul politicii externe a SUA” și laureat Nobel, a murit

Marele diplomat Henry Kissinger, ale cărei roluri de consilier pentru securitate națională și secretar de stat sub doi președinți au lăsat o amprentă de neșters asupra politicii externe a SUA și i-au adus un controversat Premiu Nobel pentru Pace, a murit la vârsta de 100 de ani.

Kissinger a murit la domiciliul său din Connecticut, potrivit unei declarații a firmei sale de consultanță geopolitică, Kissinger Associates Inc. Nu s-a făcut nicio mențiune despre circumstanțele morții marelui diplomat american, scrie Reuters.

• SpaceX va lansa pentru a șaptea oară racheta Starship
• Ucrainenii nu au „puterea” de a recupera zonele ocupate de Rusia, a recunoscut Zelenski

Se spunea că va fi înmormântat în cadrul unei slujbe private a familiei, care va fi urmată, la o dată ulterioară, de o slujbă publică de pomenire în New York City.

A fost activ și după ce a împlinit 100 de ani

Henry Kissinger a fost activ și după ce a împlinit 100 de ani, participând la întâlniri de la Casa Albă, publicând o carte despre stilurile de conducere și depunând mărturie în fața unei comisii din Senat despre amenințarea nucleară reprezentată de Coreea de Nord.

În iulie 2023, a făcut o vizită surpriză la Beijing pentru a se întâlni cu președintele chinez Xi Jinping.

În anii 1970, în mijlocul Războiului Rece, el a contribuit la multe dintre evenimentele globale ale deceniului care au schimbat epocile, în timp ce a servit ca și consilier pentru securitate națională și secretar de stat sub președintele republican Richard Nixon.

Principal arhitect al politicii externe a SUA

Eforturile refugiatului evreu născut în Germania au dus la deschiderea diplomatică a SUA cu China, discuții de referință pentru controlul armelor dintre SUA și statele sovietice, legăturile extinse dintre Israel și vecinii săi arabi și Acordurile de pace de la Paris cu Vietnamul de Nord.

„Domnia” lui Kissinger ca principal arhitect al politicii externe a SUA a scăzut odată cu demisia lui Nixon în 1974, pe fondul scandalului Watergate. Cu toate acestea, el a continuat să fie o forță diplomatică în calitate de secretar de stat sub succesorul lui Nixon, președintele Gerald Ford, și să ofere opinii puternice pe tot restul vieții sale.

În timp ce mulți l-au salutat pe Kissinger pentru strălucirea și experiența sa, alții l-au catalogat drept criminal de război pentru sprijinul său pentru dictaturile anticomuniste, în special în America Latină.

Kissinger, un „supersecretar de stat”

Premiul Nobel pentru Pace din 1973 – acordat în comun lui Le Duc Tho din Vietnamul de Nord, care l-ar fi refuzat – a fost unul dintre cele mai controversate vreodată. Doi membri ai comitetului Nobel au demisionat din cauza selecției, deoarece au apărut întrebări cu privire la bombardarea secretă a Cambodgiei de către SUA.

Ford l-a numit pe Kissinger un „supersecretar de stat”, dar și-a remarcat, de asemenea, înțepăturile și siguranța de sine, pe care criticii le numeau paranoie și egoism. Chiar și Ford a spus: „Henry în mintea lui nu a făcut niciodată o greșeală”.

Făcea femeile să roiască în jurul său

Cu expresia sa dură și cu vocea cu accent german, Kissinger avea o imagine atât a unui academician, cât și a unui „bărbat al doamnelor” , care făcea femeile să roiască în jurul său în Washington și New York, fiind burlac. Puterea, spunea el, era afrodisiacul suprem.

Volubil în ceea ce privește politica, Kissinger a fost reticent în chestiuni personale, deși i-a spus odată unui jurnalist că se vede ca „un erou cowboy, plecând singur”.