România stă mai prost la carnea de porc decât se estima

România stă, de fapt, şi mai prost la carnea de porc decât se estima: din 9 milioane de porci consumaţi anual, 7 milioane vin din import: 6 milioane porci echivalent carcasă şi 1 milion de purcei sunt aduşi pentru îngrăşat.

Românii mănâncă anual 9 milioane de porci – 720.000 de tone de carne – în echiva­lent porci. Din aceştia, 6 milioane de porci vin din afara ţării sub formă de carcasă – peste 350.000 de tone în 2022 – în echivalent porci. Însă din străinătate nu vine doar carcasă, ci şi purcei. Adică, încă 1 milion din purceii îngrăşaţi în fermele comerciale din România sunt aduşi din străinătate. Astfel, din 9 milioane de porci consumaţi în Româ­nia, 7 milioane sunt din import, ceea ce re­prezintă 77% din consum, conform ZF.

• O specie de păsări care seamănă cu pinguinii, devastată de un val de căldură
• Prietenii ajută persoanele în vârstă mai mult decât familia, arată un studiu

Aventura celor 1 milion de purcei care se nasc în vestul Europei şi străbat două, trei luni mai târziu un drum de mii de kilometri până în România costă circa 60 de milioane de euro anual, arată da­tele INS oferite la soli­citarea ZF. Această gaură din comerţul exterior agro-alimen­tar este cauzată de lipsa maternităţilor de pe plan local, investiţii necesare şi urgente, consideră Marius Gavrea, expert pe zona de agrobusiness în cadrul ING Bank România.

„Importăm peste 1 milioane de purcei pe an”

„E nevoie să direcţionăm bani, granturi, garanţii şi fonduri europene în maternităţile de animale, în special de porci. În acest moment importăm purcei pentru îngrăşare şi abatorizare. Importăm peste 1 milioane de purcei pe an. Creşterea purcelului în sine este un business care are o valoare adăugată foarte mare, dar care ne lipseşte“, a spus Marius Gavrea în cadrul emisiunii de business ZF Live.

Astfel, pe lângă deficitul pe carne de porc care se apropie de 1 miliard de euro ca urmare a scăderii efectivului de porcine cu 35% în ultimul deceniu, România importă peste 70% din porcii îngrăşaţi în fermele comerciale, pentru care plăteşte anual aproape 60 de milioane de euro, conform datelor INS. Practic, nu doar industria procesatoare produce deficit, ci şi fermierii care cresc porci.

România a importat 974.000 de porcine în 2022

„Importăm purcelul de 25 kg, cam de două, trei luni, după care îl îngrăşăm în Ro­mâ­nia, iar asta e un fel de lohn, dacă avem doar îngrăşătoria, nu şi un flux integrat. Avem nevoie de maternităţi de scrofiţe în care să se nască purcei, în loc să îl importăm purcelul cu 40 până la 80 euro şi apoi să vin­dem porcul îngrăşat la 100 kg cu 1,5 euro/kg de carne“, a mai spus Marius Gavrea.

În 2022, România a importat 974.000 de animale domestice din specia porcine, cu o greutate mai mică de 50 kg, şi peste 47.000 de animale vii din specia porcine, cu o greutate mai mică de 50 kg, potrivit datelor de la INS. Aceşti purcei, peste 1 milion la număr, cân­tăresc în medie 28 kg şi au costat 59,5 mili­oane de euro.

„Ar trebui să ne gândim la asta şi astfel vom reduce deficitul comercial”

Marius Gavrea a completat că valoarea adăugată este mult mai mică pentru îngră­şarea porcului decât pentru maternităţile de porci, investiţii prin care sectorul s-ar dezvolta. „Dacă ai purcelul, apoi porcul gras, apoi abatorizare şi în final te duci spre pro­cesare şi vânzarea în carmangerii, valoarea adăugată rămâne în ţară. Ar trebui să ne gândim la asta şi astfel vom reduce deficitul comercial“, a subliniat Gavrea.

Acesta a dat exemplul Kosarom drept model de business în acest sens. „Cred că ar trebui dezvoltate şi alte businessuri de acest fel. Acest actor are un lanţ sănătos dezvoltat şi trebuie promovat şi să învăţăm de la el.“

„E foarte bine că avem dezvoltată cultura de cereale şi oleaginoase”

Kosarom din Paşcani este prima firmă din industria alimentară din România privatizată în anul 1992 de Neculai Apostol. Acum, grupul integrat dezvoltat de antreprenor e între cei mai mari jucători din industria cărnii, realizând o cifră de afaceri de 360 mil. lei în 2022. Grupul de firme lucrează în sistem integrat, de la producţia de cereale şi furjare pentru creşterea animalelor până la abatorizare, producţia de preparate din carne şi desfacerea în propriile magazine.

„E foarte bine că avem dezvoltată cultura de cereale şi oleaginoase, dar dacă le vom folosi în dezvoltarea zootehniei, zootehnia, mai departe poate duce la integrare“, consideră Marius Gavrea.

Marii jucători din sectorul creşterii porcilor

Importul de porci vii nu este însă nou, ci în ultimii cinci ani, în fiecare an, a fost între 96 şi 108,5 milioane de euro, potrivit datelor de la statistică. Marii jucători din sectorul creşterii porcilor şi autorităţile spuneau că de vină pentru această gaură este pesta porcină africană, în urma căreia au dispărut circa 50.000 de scroafe.

În 2020, într-un interviu acordat pentru Ziarul Financiar, George Scarlat, secretar de stat în Ministerul Agriculturii la acel moment, spunea că în 2019, din cei 3,75 de milioane de porci crescuţi în România, 1,6 milioane de capete de purcei au fost importaţi, conform unei analize realizate de acesta. Astfel, el spunea că într-o primă etapă, România are nevoie de 229 de milioane de euro pentru reproducţia suinelor, mai exact pentru a crea 67.000 de locuri de cazare pentru scroafe din cele 190.000 necesare, adică 35% din total. Cu toate acestea, investiţiile s-au materializat greu. În 2022, Ministerul Agriculturii a anunţat că a acordat 1 miliard de lei pentru 28 de beneficiari la reproducţie suine.

„Durează 2,9 ani să populezi o fermă de scroafe”

La finalul anului 2021, Ioan Ladoşi, preşedinte al Asociaţiei de Producătorilor de Carne de Porc din România (APCPR), spunea că circa 1,5 milioane de purcei au fost importaţi din cei 3,7 milioane îngrăşaţi în România. „Se doreşte o creştere a efectivelor de suine, de femele, cu 100.000 de capete în următorii 2-3 ani, iar acest lucru este o iluzie, pentru că nu ai de unde să iei atâtea femele pentru reproducţie“, spunea acesta la momentul respectiv.

„Durează 2,9 ani să populezi o fermă de scroafe, care este cea mai valoroasă, iar despăgubirile, în caz că a fost distrusă de pesta porcină africană, reprezintă 30% din costurile totale. Despăgubirile se dau pentru greutatea porcilor în kg de carne rezultate ca urmare a sacrificării şi producţiei de carne. Însă, pe lângă asta, sunt 10-15 spălări care se fac pentru curăţarea fermelor, apoi trebuie să populezi cu porci santinela într-o hală. Pierzi valoarea posibilă de vânzare a efectivelor pe care ai fi putut să le vinzi, pentru că într-un an o scroafă fată de 2-2,2 ori, purcei care merg spre îngrăşare. Acum suntem într-o situaţie teribilă, care se va acutiza. Chiar dacă fac investiţii marii crescători de porci, producţia de carne în urma investiţiilor acestora ar putea să mai crească cu 10% producţia, dar e nevoie de jucători noi, e nevoie de ani ca România să acopere deficitul de peste 70% pe care îl are la carnea de porc“, explică un specialist din sectorul creşterii porcilor.