Ungaria trece prin cea mai lungă perioadă de recesiune din istoria postcomunistă

Ungaria trece prin cea mai lungă perioadă de recesiune din istoria postcomunistă. PIB-ul Ungariei s-a contractat cu -0,3% în trimestrul doi faţă de trimestrul anterior. Inflaţia este în continuare cea mai puternică din UE, anunță Ziarul Financiar.

PIB-ul Ungariei s-a contractat cu -0,3% în trimestrul doi faţă de tri­mestrul anterior, în acest fel prelun­gindu-se o recesiune tehnică pentru a ajunge cea mai lungă din cel puţin 1995 încoace. Atunci biroul naţional de statistică a început seria actuală de date statistice economice. PIB-ul scade de patru trimestre consecutive.

Cifrele sunt considerate tragice de presa economică, mai ales că i-au luat pe toţi prin surprindere. În ziua anterioară anunţării lor, analiştii spe­culau chiar că agricultura s-ar putea să fi devenit motorul de creştere salvator. Ce s-a întâmplat de fapt? Cifrele sunt preliminare, ceea ce înseamnă că institutul de statistică nu a oferit detalii.

Producţia industrială a scăzut

Acestea vor veni pe 1 septem­brie. Însă se ştie că industria şi ser­viciile de piaţă au avut cele mai mari contribuţii la reducerea performanţei economice. Producţia industrială a scăzut în volum cu 6% în trimestrul doi. Până şi serviciile, un motor rezistent, au sucombat sub forţa in­flaţiei. Institutul de statistică a subli­niat performanţa „bună“ a agricul­turii, care a frânat declinul.

Dar performanţa „bună“ poate să nu însemne o creştere solidă a activităţii, ci doar că agricultura s-a descurcat mai bine în comparaţie cu celelalte sectoare. Un sprijin pentru creştere a venit de la ascensiunea sec­torului privat de sănătate. Scăderea PIB-ului din trimestrul doi înseamnă o contracţie economică de -1,7% în prima jumătate a anului. De aceea, creşterea de 1,5% estimată de guvern pentru acest an s-ar putea să nu se materializeze.

Optimismul s-a evaporat peste noapte

Guvernul ştie şi de aceea a sugerat imediat după publicarea ultimelor date privind economia că obiectivul nu mai este atingerea ţintei, cu evitarea unui întreg an de recesiune. Astfel, optimismul guvernului s-a evaporat peste noapte.

De creşterea economică depind planurile de îndreptare a deficitului bugetar, de reducere a datoriei şi de stimulare economică. Cu cât deficitul este mai mare, cu atât îi este mai greu unui guvern să se finanţeze. Iar Ungaria are aceste probleme când se confruntă cu una dintre cele mai puternice crize ale costului vieţii din Europa.