Pentru prima dată în istorie, oamenii de știință au transplantat un organ ce a fost congelat și decongelat. Această performanță inedită a fost realizată până acum doar pe șobolani de laborator, dar cercetătorii cred că într-o zi ar putea spori disponibilitatea organelor umane pentru transplanturile ce salvează vieți.
Organele pot fi conservate prin metode de crioconservare pe termen lung, cum ar fi vitrificarea, un proces de pompare a organului cu substanțe chimice crioprotectoare și de răcire, într-un mod suficient de rapid pentru a nu se forma cristale de gheață. Problema apare însă atunci când se încearcă readucerea organului la temperatura corpului. Studiul este publicat în revista Nature Communications.
Pentru a depăși această problemă, oamenii de știință de la Universitatea din Minnesota, SUA, au dezvoltat un nou „proces de nanoîncălzire”. Acesta încălzește rapid și uniform organul din interior, nu doar de la suprafață, potrivit IFLScience.
„Este pentru prima dată când cineva a publicat un protocol robust pentru stocarea pe termen lung, dezghețarea și transplantarea cu succes a unui organ conservat funcțional la un animal”, a declarat John Bischof, coautor principal al studiului, profesor de inginerie mecanică și director al Institutului de Inginerie în Medicină al Universității din Minnesota, într-un comunicat.
În experimentul său, echipa a stocat criogenic rinichi de șobolan timp de până la 100 de zile, apoi i-a reîncălzit cu succes, i-a curățat de substanțele chimice crioprotectoare și i-a transplantat înapoi în cinci șobolani vii. În termen de 30 de zile, toți șobolanii aveau o funcție renală completă care nu se deosebea de un organ tipic sănătos.
Metoda inedită folosește nanoparticule de oxid de fier introduse prin vasele de sânge ale organului. Atunci când nanoparticulele sunt activate cu unde electromagnetice, acestea se încălzesc și decongelează organul în mod uniform.
„Este un proces foarte complicat. Nu am fost surprinși că a funcționat, dar nici nu aveam de gând să fim surprinși dacă nu ar fi funcționat. Sunt foarte mândru de echipa noastră”, a explicat Michael Etheridge, inginer principal de cercetare în cadrul departamentului de inginerie mecanică al universității.
Marea întrebare este dacă această tehnologie poate fi aplicată la oameni. Se estimează că 20% dintre rinichii donați anual pentru transplant sunt irosiți, deoarece expiră înainte ca un primitor să aibă acces la ei. Cu o tehnologie de crioprezervare aplicată la oameni, această problemă ar putea deveni de domeniul trecutului.
Pentru următorii pași, cercetătorii doresc să își intensifice eforturile prin demonstrarea procesului folosind rinichi de porc. Deși a estimat că ar putea dura „câțiva ani” până când metoda va fi aplicată la oameni, echipa este „încrezătoare” că va reuși acest lucru cu ajutorul unor cercetări suplimentare.
Oamenii de știință au descoperit un compus al canabisului într-o buruiană
Creierul fiecărui om are „o amprentă a durerii”, arată, în premieră, un studiu
Ar putea „organele-pe-cip” să înlocuiască animalele în experimentele medicale?