Un efect neașteptat are loc atunci când vedem imagini cu mâncare pe Internet

Imaginile cu mâncare pot fi găsite peste tot pe Internet: pe site-urile de știri, pe rețelele sociale și în reclamele care apar peste tot.

Multe dintre aceste imagini cu mâncare sunt folosite pentru a vinde anumite alimente. Ideea este că imaginile de pe Facebook sau Instagram ne-ar face să tânjim după un burger, de exemplu. Cu alte cuvinte, imaginea ne-ar face foame.

O nouă cercetare de la Aarhus University (Danemarca) arată acum că imaginile pot avea de fapt efectul opus. Cel puțin dacă vedem poze cu același produs în mod repetat. O serie de experimente dezvăluie că putem avea o senzație de sațietate dacă vedem aceeași imagine de mai mult de 30 de ori. Tjark Andersen, care și-a susținut recent doctoratul la Departamentul de Științe Alimentare, explică mecanismul.

Ne simțim sătui atunci când vedem imagini cu mâncare

„În experimentele noastre, am arătat că, atunci când participanții au văzut aceeași imagine cu alimente de 30 de ori, s-au simțit mai sătui decât înainte de a vedea imaginea. De asemenea, participanții cărora li s-a arătat imaginea de multe ori au ales [să mănânce] o porție mai mică decât cei care au văzut poza doar de trei ori”, spune el.

Poate suna ciudat că participanții s-au simțit sătui fără să mănânce nimic. Dar acest lucru este destul de natural, explică Tjark Andersen. Modul în care gândim despre mâncare are o mare influență asupra apetitului nostru.

„Apetitul este mai strâns legat de percepția cognitivă decât credem. Modul în care ne gândim la mâncarea noastră este foarte important. Studiile au arătat că dacă îi faceți pe oameni conștienți de diferitele culori ale bomboanelor, chiar dacă le-au mâncat pe toate cele roșii, tot vor le dori și pe cele galbene. Chiar dacă ambele culori au complet același gust”, spune el, citat de Eurek Alert.

În cadrul cercetărilor asupra creierului, aceste descoperiri sunt explicate cu așa-numita teorie a cogniției întrupate. De exemplu, dacă vă imaginați că mușcați dintr-un măr suculent, aceleași zone ale creierului sunt stimulate ca și cum ați mușca dintr-un măr real.

„Veți primi un răspuns fiziologic la ceva la care doar v-ați gândit. De aceea ne putem simți sătui fără să mâncăm nimic”, spune el.

Ce au făcut diferit acești cercetători?

Tjark Andersen și colegii săi nu sunt primii care descoperă că ne putem simți sătui uitându-ne la imagini cu mâncare. Alte grupuri de cercetare au demonstrat anterior acest lucru. Cercetarea de la Aarhus aduce o noutate prin faptul că cercetătorii au analizat numărul de repetări necesare și dacă variația imaginilor înlătură senzația de sațietate.

„Știm din studiile anterioare că imaginile cu diferite tipuri de alimente nu au același efect asupra sațietății. De aceea te poți simți cu adevărat sătul după felul principal, dar încă mai ai loc pentru desert. Dulciurile sunt un tip de mâncare complet diferit”, spune Andersen.

Pentru a investiga dacă variația alimentelor înlătură complet senzația de sațietate, Tjark Andersen și colegii săi au conceput o serie de experimente online. Au ajuns să atragă peste 1.000 de oameni prin experimentele lor digitale.

Mai întâi au arătat o poză doar cu bomboane M&M’s portocalii. Unora dintre participanți li s-a arătat imaginea de trei ori, altora de 30 de ori. Grupul care a văzut cele mai multe imagini cu bomboanele s-a simțit cel mai sătul după aceea, explică Tjark Andersen.

„Trebuia să răspundă câte bomboane doreau, pe o scară de la 1 la 10. Grupul care a văzut 30 de imagini cu bomboane portocalii a ales o cantitate mai mică decât celelalte două grupuri”, continuă cercetătorul.

Poate culoarea din aceste imagini cu mâncare să influențeze apetitul?

După aceea, au repetat experimentul. De data aceasta cu bomboane de diferite culori. Culorile nu au schimbat rezultatul.

În cele din urmă, au înlocuit M&M cu Skittles. Spre deosebire de primele, Skittles au un gust diferit în funcție de culoare. „Dacă culoarea nu are niciun rol, înseamnă că este vorba de gust imaginat. Dar nici aici nu am găsit niciun efect major. Acest lucru sugerează că mai mulți parametri decât doar culoarea și aroma trebuie să se schimbe înainte de a putea avea un efect asupra sațietății”, explică el.

Din 1975, numărul persoanelor supraponderale din întreaga lume s-a triplat. Potrivit OMS, obezitatea este una dintre cele mai mari provocări de sănătate cu care se confruntă oamenii. Și motivul este că mâncăm prea multă mâncare nesănătoasă și nu facem suficientă mișcare.

Rezultatele lui Tjark Andersen ar putea fi folosite în astfel de cazuri.

„Cum ar fi o aplicație bazată pe căutarea pe Google? Să presupunem că vrei pizza. Deschidezi aplicația. Alegi pizza și primești o mulțime de fotografii cu pizza în timp ce îți imaginezi că o mănânci. În acest fel, ai putea avea un sentiment de sațietate și poate nu mai vrei pizza”, spune Andersen.

Reclamele alimentare

Poate că rezultatele lui pot fi folosite cel mai bine pentru a vă asigura că nu începeți o masă. Participanții la studiu au ales doar ceva mai puține Skittles sau M&M’s, ceea ce corespunde cu mai puțin de 50 de calorii. „Nu veți economisi prea multe calorii decât dacă vă abțineți complet de la a începe o masă. Dar poate că metoda poate fi folosită și pentru asta. Ar fi interesant de investigat”, spune el.

Tjark Andersen și o serie de alți cercetători studiază modul în care ne influențează reclamele alimentare de pe rețelele sociale, deoarece mâncarea ni se prezintă în mod constant. În urmă cu câțiva ani, un grup de cercetare american a încercat să afle câte reclame cu alimente întâlnim în medie atunci când suntem pe rețelele sociale. Cercetătorii au monitorizat un număr de tineri și conținutul întâlnit de aceștia.

În medie, tinerii au vizionat 6,1 postări cu alimente în decurs de 12 ore. Multe dintre postări erau imagini cu mâncare, iar mai mult de o treime prezenta deserturi sau alte alimente dulci. Internetul și, în special, rețelele sociale pot fi un factor care contribuie la creșterea în greutate. Dar pot fi și soluția.

Studiul a fost publicat în revista Appetite.

Vă recomandăm să citiți și:

Știința din spatele procrastinării: de ce amânăm ce avem de făcut?

Ce spune vârsta oaselor tale despre cât mai ai de trăit?

Fumatul zilnic cauzează micșorarea creierului, susține un studiu amplu

Ce se întâmplă în creierul bebelușilor atunci când vorbești cu ei?