10 mai, Ziua Regalităţii. Care sunt cele trei semnificații ale acestei zile?

Pe 10 mai 1866 Carol I începe o domnie de 48 de ani, cea mai lungă din istorie. După moartea lui Carol I, Ferdinand reuşeşte unirea tuturor românilor. Revenirea regelui Mihai în ţară a fost salutată de peste un milion de români.

Ziua de 10 mai are o însemnătate aparte în istoria modernă a României.

Venit în ţară pe ascuns, sub paşaport fals, din cauza conflictului pe care ţara sa, Prusia, îl avea cu Imperiul Habsburgic, Carol I intră triumfător în capitala României, pe 10 mai 1866, aclamat de peste 30.000 de bucureşteni.

Ziua Naţională a României, cunoscută ca Ziua Regalităţii

Odată cu acest episod, ziua de 10 mai a devenit Ziua Naţională a României, rămânând până în zilele noastre cunoscută ca Ziua Regalităţii.

Tot de 10 mai şi de Carol I se leagă o altă mare izbândă românească. În 1877, România îşi anunţă indepenedenţa în faţa Imperiului Otoman, iar cu Carol I în fruntea armatelor româneşti şi ruseşti aliate, ţara noastră îşi câştiga independenţa şi pe câmpul de luptă.

Pe 10 mai 1881, într-o ceremonie fastuoasă, a avut loc încoronarea principelui Carol I ca Rege al României.

Cea mai lungă domnie din istoria statelor româneşti

Domnia lui Carol I avea să se încheie după 48 de ani, fiind cea mai lungă domnie din istoria statelor româneşti. I-a succedat Regele Ferdinand, nepotul său, sub domnia căruia România a cunoscut cea mai vastă întindere teritorială. Dinastia Hohenzollern avea să conducă România până la abdicarea Regelui Mihai din 1947 şi preluarea puterii de către comunişti.

La doi an după Revoluţie, Regele Mihai avea să se întoarcă în ţară şi să fie primit de un număr impresionant de români. Se spune că aproape un milion de oameni au ieşit în stradă să-şi vadă fostul Rege.