NASA a selectat un cercetător din domeniul științelor planetare pentru misiunea de explorare a sateliților lui Marte

Un cercetător din domeniul științelor planetare de la Universitatea Arizona de Nord (NAU) va face parte dintr-o misiune a Agenției Japoneze de Explorare Aerospațială (JAXA) care va călători pe Marte. Scopul misiunii îl constituie studierea celor doi sateliți ai planetei, colectarea unei mostre de pe unul dintre aceștia și aducerea sa pe Pământ. 

Cristopher Edwards, profesor asociat în cadrul Departamentului de Astronomie și Științe Planetare, a primit o subvenție de 650.000 de dolari pe șase luni pentru misiunea intitulată Martian Moons eXploration (MMX), acordată de NASA. Obiectivul constă în trimiterea unei nave spațiale fără echipaj pe cei doi sateliți ai lui Marte – Phobos și Deimos, pentru a colecta informații despre aceștia.

De asemenea, va colecta material de la suprafața lui Phobos, o încercare inedită.

Edwards, care a efectuat cercetări semnificative pe Marte, inclusiv colaborarea cu roverul Curiosity, va aplica un model termofizic la spectrele MMX pentru a cartografia variațiile proprietăților spectrale și ale rugozității suprafeței pe Phobos și Deimos, colaborând inclusiv cu operațiunile sondei de aterizare Phobos, conform EurekAlert.

Proprietățile fizice ale sateliților Phobos și Deimos

Înțelegerea proprietăților fizice ale suprafeței și a legăturilor cu variabilitatea compoziției are un potențial semnificativ pentru a ajuta la deslușirea istoriei geologice și a originii lui Phobos și Deimos și a relației lor cu alte obiecte din Sistemul Solar.

Imaginile pe care MMX le va trimite înapoi pe Pământ, împreună cu seturile de date existente, vor ajuta cercetătorii să facă legătura între proprietățile fizice cheie, cum ar fi abundența rocilor, rugozitatea suprafeței și inerția termică a suprafeței și spectrele transmise de MIRS.

Există apă pe Marte?

Grupul lui Edwards își propune să îndeplinească patru sarcini în cadrul acestei lucrări:

• Să ajute la determinarea existenței apei sau a hidroxidului pe suprafața lui Phobos și Deimos.
• Să folosească bunurile aterizate pentru a ajuta la determinarea inerției termice (proprietăți fizice ale suprafeței, cum ar fi mărimea granulelor) și să le lege aceste date de observațiile existente.
• Să compare aceste rezultate determinate la nivel global cu noile seturi de date achiziționate de MMX.
• Să ajute la desfășurarea operațiunilor MMX și la determinarea locurilor de aterizare sigure pentru modulul de aterizare.

Vă mai recomandăm și: 

Misiunea JUICE către sateliții lui Jupiter, lansată cu succes din a doua încercare

O sondă a detectat „elemente necunoscute” în satelitul natural Phobos al lui Marte

Un nou parteneriat face ca sateliții de patrulare specială în spațiu să devină o realitate

Patru oameni vor trăi ca pe Marte! NASA face un experiment timp de un an