Curățenia de primăvară pare a fi o activitate pe care aproape toți dintre noi o programează odată ce vine căldura și ziua devine mai lungă, dar nu ar trebui să exagerăm, atrag atenția specialiștii. Puțină murdărie chiar ar fi benefică pentru noi, mai spun aceștia.
Odată cu încălzirea vremii, sunt cumpărate mai multe produse de curățenie, iar casa noastră scapă de praf, murdărie și primește un aer proaspăt.
Dar cât de important este pentru sănătatea noastră să locuim într-o casă salubră? Ne ajută acest lucru să prevenim infecțiile și să fim protejați de boli? Oamenii de știință consideră că nu ar trebui să confundăm curățenia excesivă cu igiena corespunzătoare.
Unul dintre obiceiurile cu care am rămas chiar și după pandemie a fost o curățenie mai atentă a casei. La acel moment, toți dezinfectam fiecare centimetru din suprafețe pentru a ne asigura că virusul va muri.
Activitatea aceasta a fost adoptată de întreaga lume, după ce reprezentanții Organizației Mondiale a Sănătății au avertizat cu privire la această posibilitate de contaminare.
Ulterior, studiile au arătat că, de fapt, suprafețele nu reprezentau un pericol din acest punct de vedere.
Sally Bloomfield, profesor la Școala de Igienă din Londra, este îngrijorată cu privire la faptul că, din cauza pandemiei, mulți oameni au dobândit obișnuința de a curăța excesiv tot ce-i înconjoară. Aici sunt incluse mai multe activități casnice cum ar fi spălatul podelelor, în loc să ne concentrăm asupra principalelor reguli de igienă, care previn, de fapt, răspândirea virusurilor, potrivit BBC.
„Oamenii au devenit obsedați de curățenia care cred că îi scapă de germeni. Este, cumva, în ADN-ul nostru, faptul că asociem curățenia cu sănătatea și am evoluat în așa fel încât să evităm orice lucru care este dezgustător sau care miroase urât”, a spus Sally Bloomfield.
Totuși, nu ar trebui să confundăm curățenia cu igiena, pentru că nu sunt același lucru, atrage atenția profesorul.
„Curățenia presupune obținerea unei aparențe de spațiu curat, prin folosirea aspiratorului sau a cârpei de șters praful. Dar igiena este, de fapt, despre protejarea noastră de microbii dăunători. Igiena presupune un set de mai multe acțiuni, nu este o stare pe care o obții la anumite intervale regulate”, a mai spus profesorul din Londra.
Potrivit Societății de Sănătate Publică din Marea Britanie, sursa principală a agenților patogeni nu sunt, de cele mai multe ori, zonele pe care le considerăm murdare. Mai degrabă, carnea contaminată, animalele și alți oameni infectați cu diferite virusuri reprezintă un pericol pentru noi.
Studiile arată că noroiul chiar poate ajuta la întărirea imunității. De exemplu, copiii care petrec mai mult timp la ferme prezintă un risc mai scăzut de alergii sau astm.
Sfaturi interbelice pentru pregătirea unei garderobe de primăvară
O cantitate uriașă de polen rămâne în atmosferă după ploile de primăvară
Țesătura florală care a fost interzisă. „Chintzul este al naibii de bun”
Ar trebui înlocuită periuța de dinți după ce am fost bolnavi? Iată răspunsul dentiștilor