„Poligamia extremă” poate conduce la moartea timpurie a masculilor de elefant de mare sudic, sugerează o nouă cercetare.
Un studiu asupra a 14.000 de elefanți de mare sudici (Mirounga leonina) de pe Insula Macquarie din sud-vestul Pacificului sugerează că, în timp ce ratele de supraviețuire pentru masculi și femele sunt aproximativ comparabile pentru indivizii tineri, supraviețuirea masculilor a scăzut rapid după vârsta de opt ani.
Astfel, s-a ajuns la o rată de supraviețuire de aproximativ 50%, în timp ce supraviețuirea femelelor a rămas constantă la 80%, potrivit The Guardian.
Elefantul de sud diferă semnificativ în ceea ce privește mărimea: masculii adulți de aproximativ cinci ori mai mult decât femelele adulte. Diferențele privind mărimea încep să apară în mod tipic între trei și șase ani, atunci când animalele trec la maturizare.
Studiul a fost publicat în jurnalul Open Society Open Science.
Sophia Volzke, prima autoare a studiului și doctorandă la Universitatea din Tasmania, a declarat că cei mai mari și mai grași elefanți de mare au un avantaj reproductiv.
„Își pot procura mâncare doar din ocean. Când se întorc la sol să se împerecheze aceștia intră în competiție cu alți masculi pentru a ajunge la femele. Trebuie să aibă resurse de grăsime stocate pentru a se putea lupta cu alți masculi și pentru a supraviețui pe uscat fără să mănânce nimic timp de săptămâni sau luni întregi”, a explicat Sophia Volzke.
Specia prezintă o „poligamie extremă”, în care o mică parte din cei mai mari și mai dominanți masculi, cunoscuți ca „beachmasters” controlează grupurile de femele.
Un „beachmaster” uriaș poate să aibă un harem de 100 de femele. Odată ce haremurile devin atât de mari, ar putea permite ca un mascul mai tânăr să fie asistent de beachmaster. Depinde de cât de mare este haremul și geografia plajei. Dacă ai o plajă foarte lungă, este mai probabil să ai o grămadă de haremuri mici. Doar aproximativ 41% dintre bărbați devin stăpâni pe plajă”, a spus Volzke.
Cercetătorii cred că presiunea competiției, pe care o resimt masculii maturi îi determină să ia în greutate cât mai repede posibil, ceea ce duce la rate de supraviețuire mai mici, deoarece masculii se hrănesc pe mare, în zone care îi pot expune unui risc mai mare de prădători.
„Masculii adulți își concentrează efortul de căutare a hranei în apele mai puțin adânci. Aceste locații extrem de productive sunt frecventate de alți prădători marini, cum ar fi orcile… și rechinii somnoroși”, au scris aceștia.
Deși masculii de elefant de mare devin capabili, din punct de vedere biologic, să se reproducă în jurul vârstei de șase ani, aceștia sunt rareori suficient de competitivi din punct de vedere social ca să se împerecheze cu femelele până la vârsta de nouă până la 12 ani, a spus Volzke.
Elefanții de mare sudici petrec majoritatea anului în mare. Masculii vin la țărm în fiecare august, pe insula Maquarie, pentru a încerca să își stabilească dominația asupra zonelor de plajă, potrivit doctorandei.
„Femelele sosesc în septembrie și se agregă în grupuri… masculii vin și încearcă să apere aceste grupuri”, a precizat Sophia Volzke.
Unii rechini nu fac diferenţa între oameni şi foci – studiu
Numeroase cranii de animale, găsite într-o peșteră a neanderthalienilor
Masculii jaguar formează alianțe pentru a-și spori șansele de împerechere, arată noi cercetări
Elefanții ar putea salva Pământul de la încălzirea globală. „Acum, avem de ales”