Opera „Fată cu cercel de perlă” a lui Johannes Vermeer a fost recreată de Inteligența Artificială

La prima vedere, imaginea pare să fie o transpunere modernă a capodoperei lui Johannes Vermeer, intitulată „Fata cu cercel de perlă”. Dar uitându-ne mai îndeaproape, lucrurile devin puțin ciudate. 

În primul rând, în varianta care se află la Muzeul Mauritshuis din orașul olandez Haga există doi cercei luminoși. Iar pistruii de pe fața personajului arată mai degrabă ca o roșeață inumană.

Acest lucru se datorează faptului că lucrarea, una dintre cele câteva reconstituiri care înlocuiesc originalul din 1665, în timp ce este împrumutată pentru o mare expoziție Vermeer la Rijksmuseum din Amsterdam, a fost realizată cu ajutorul Inteligenței Artificiale (AI), potrivit Tech Xplore.

„Este suprarealist să o vezi într-un muzeu”

Prezența sa a declanșat o dezbatere aprinsă, cu întrebări legate de apartenența sa la saloanele consacrate ale Mauritshuis și dacă tabloul ar trebui să treacă drept artă.

„Este controversată, așa că oamenii sunt ori în favoarea ei ori împotrivă. Oamenilor care au selectat asta le place. Ei știau că a fost creată de AI, dar nouă ne-a plăcut creația. Așa că am ales-o și am agățat-o”, a spus purtătorul de cuvânt al Mauritshuis, Boris Munnick.

Creatorul digital berlinez Julian van Dieken a trimis imaginea după ce Muzeul Mauritshuis a cerut oamenilor să trimită versiuni proprii ale celebrului tablou pentru o instalație intitulată „Fata cu cercel de perlă”.

Van Dieken a spus că a folosit instrumentul AI Midjourney, care poate să genereze imagini complexe pe baza unei solicitări, folosind milioane de imagini de pe Internet, dar și Photoshop.

Reprezentanții Mauritshuis au ales-o ca fiind una dintre cele cinci imagini din cele 3.482 trimise de fani, care vor fi tipărite și atârnate fizic în camera în care se află în mod normal „Fata cu cercel de perlă”.

Artiștii în devenire au vârste cuprinse între trei și 94 de ani, reprezentând „Fata” în diferit stiluri, de la o marionetă, la un dinozaur și un fruct.

Folosirea inteligenței artificiale în generarea de tablouri, considerată o insultă

Însă decizia de a alege o imagine generată de AI a stârnit reacții negative.

Artista olandeză Iris Compiet a declarat pe pagina de Instagram a expoziției de la Mauritshuis că este o „rușine și o insultă incredibilă”, iar alte zeci de persoane au intervenit.

„Este o insultă la adresa moștenirii lui Vermeer și, de asemenea, la adresa oricărui artist în activitate. Venind din partea unui muzeu este o adevărată palmă peste față”, a declarat Compiet pentru AFP.

Ea a spus că instrumentele de inteligență artificială încalcă drepturile de autor ale altor artiști prin utilizarea operelor lor ca bază pentru imaginile generate artificial.

„Ce este arta?”

„Este o întrebare atât de dificilă. Ce este artă și ce nu este artă?”, a declarat Munnick.

El a insistat însă asupra faptului că muzeul, a cărui colecție se mândrește cu trei Vermeer și o duzină de Rembrandt, nu și-a propus în mod deliberat să facă o declarație artistică despre AI.

„Noi credem că este o imagine frumoasă, credem că este un proces creativ. Nu suntem un muzeu care să discute dacă AI are ce să caute într-un muzeu de artă”, a spus acesta.

Vizitatorii muzeului olandez sunt și ei divizați, potrivit lui Munnick.

„Cei mai tineri tind să spună că este doar Inteligență Artificială. Nimic nou. Cei mai în vârstă spun uneori că le plac mai mult picturile tradiționale”, a spus Munnick.

Muzeul Mauritshuis așteaptă cu nerăbdare întoarcerea adevăratei „Fetițe”, în aprilie. Faima tabloului a crescut datorită unui roman din 1999 al scriitoarei americane Tracy Chevalier și a unui film care a urmat la Hollywood.

Vă mai recomandăm și: 

Picturile lui Monet ajută cercetătorii să înțeleagă mai bine evoluția poluării

10 lucruri despre Sandro Botticelli, geniul picturii renascentiste

Amprenta lui Michelangelo ar fi fost descoperită pe o sculptură din ceară

Cea mai mare fraudă în artă din istoria lumii, descoperită de poliția canadiană