Zeci de milioane de țânțari bolnavi sunt crescuți în cutii de plastic de către Agenția Națională de Mediu din Singapore (NEA) pentru a combate febra denga. Chiar dacă în țările din întreaga lume au fost utilizate protocoale ale unor abordări comparabile timp de peste un deceniu, cercetătorii NEA încearcă să utilizeze automatizarea și Inteligența Artificială (AI) pentru realizarea producției în masă.
Toți țânțarii din NEA sunt din specia Aedes aegypti, un tip de țânțar care poate infecta oamenii cu virusuri precum denga. În fiecare an, până la 400 de milioane de oameni sunt infectați cu virusul denga, iar aproximativ 40.000 mor din cauza unei forme severe, potrivit Centrelor pentru Controlul și Prevenirea Bolilor (CDC).
Cu toate acestea, țânțarii de la NEA nu au nicio boală. Aceștia au fost expuși la o bacterie cunoscută sub numele de Wolbachia, pe care o vor transmite generației următoare în încercarea de a opri infecția virală mortală, potrivit Interesting Engineering.
Țânțarii Aedes aegypti nu mai transmit cu ușurință virusul denga atunci când sunt infectați cu Wolbachia. În plus, deși în cazuri rare și într-un mod care nu este încă pe deplin înțeles, bacteria poate împiedica țânțarii să se reproducă. Atunci când masculii se împerechează cu femelele locale lipsite de Wolbachia, femelele depun ouă care nu eclozează și, în timp, numărul țânțarilor scade.
Cercetătorii NEA din Singapore au eliberat țânțari masculi purtători ai parazitului Wolbachia începând din 2016. Până în 2019, ei au eliberat până la două milioane de insecte în fiecare săptămână. Datorită automatizării, această cifră a crescut la până la cinci milioane pe săptămână în 2022.
În zonele de intervenție, acest lucru a dus până în prezent la o scădere drastică a numărului de Aedes aegypti în natură, precum și la o reducere semnificativă a virusului denga.
Totuși, din motive necunoscute încă, țânțarii s-ar putea reproduce atunci când ambii parteneri sunt infectați cu Wolbachia. Pentru a evita acest lucru, cercetătorii de la NEA folosesc un nou sistem informatic, bazat pe inteligență artificială, numit „pupae sex sorter”, pentru a separa femelele de masculi înainte ca aceștia să fie infectați și eliberați.
Acum, pot fi produse loturi uriașe de țânțari datorită automatizării unei activități plictisitoare și predispuse la erori, care în mod tradițional se face manual.
Totuși, Singapore nu este singura țară care combate bolile prin eliberarea a milioane de țânțari Aedes aegypti.
Firma de biotehnologie Oxitec, susținută de Bill Gates, a mers mai departe cu planurile de a elibera sute de milioane de țânțari modificați genetic în Florida pentru a testa o nouă metodă de control al populației de dăunători.
Cu toate acestea, strategia controversată a proiectului urmărea să limiteze numărul de femele Aedes aegypti care pot răspândi boli prin adăugarea unei gene autolimitante care face ca puii să moară înainte de a ajunge la vârsta adultă.
Un biomaterial care imită pielea umană îi păcălește pe țânțari
Țânțari rezistenți la insecticide, depistați în Vietnam și Cambodgia
Un studiu a examinat bacteriile de pe țânțari. Ce a aflat?
Larvele de țânțari își prind prada într-un mod inedit: își folosesc capul precum un harpon