O nouă lucrare indică faptul că vizionarea documentarelor despre natură îi face pe oameni să fie mai interesați de plante, având potențialul de a inspira o implicare în botanică și ecologie.
Lucrarea a fost publicată în Annals of Botany.
Aproximativ 40% dintre speciile de plante sunt amenințate cu dispariția. Plantele care nu le sunt direct utile oamenilor sunt deosebit de vulnerabile.
Oamenii nu recunosc adesea cât de importante sunt multe plante din cauza unei părtiniri cognitive numite uneori „orbirea plantelor” sau „disparitate de conștientizare a plantelor”.
În timp ce oamenii sunt în general preocupați de animalele pe cale de dispariție, amenințările la adresa plantelor sunt mai greu de recunoscut și abordat. În Statele Unite, de exemplu, plantele primesc mai puțin de 4% din finanțarea federală pentru speciile pe cale de dispariție, în ciuda faptului că reprezintă 57% din lista speciilor pe cale de dispariție, subliniază Phys.org.
Cercetătorii au remarcat că, în trecut, mai multe producții de istorie naturală, printre care „Planet Earth II”, „Blue Planet II”, „Seven Worlds” și „One Planet” i-au făcut pe spectatori mult mai conștienți cu privire la animalele din emisiuni. În timp ce oamenii de știință nu pot stabili o legătură clară între astfel de emisiuni TV și eforturile de conservare, vizionarea documentarelor despre natură oferă o modalitate directă de a ajunge la publicul de masă și de a-l face să se implice.
În studiul de față, cercetătorii au investigat dacă documentarele despre natură pot promova conștientizarea importanței plantelor, ceea ce ar putea crește în cele din urmă implicarea publicului în programele de conservare a plantelor.
Oamenii de știință s-au concentrat pe „Green Planet”, un documentar BBC din 2022 povestit de Sir David Attenborough. Filmul, urmărit de aproape 5 milioane de oameni în Regatul Unit, a prezentat o diversitate de specii de plante, evidențiind vegetația din pădurile tropicale, din mediile acvatice, din terenurile sezoniere, deșerturi și din spații urbane.
De asemenea, programul a abordat în mod direct preocupările de mediu, examinând pericolele monoculturii invazive și defrișările.
Cercetătorii au măsurat dacă „Green Planet” a stârnit interesul pentru plante prin explorarea comportamentului online al oamenilor în timpul difuzării. În primul rând, au notat speciile care au apărut în emisiune și ora la care a apărut fiecare pe ecran. Apoi au extras accesări ale paginilor de internet folosind Google Trends și Wikipedia pentru aceleași specii înainte și după difuzarea episoadelor documentarului.
Cercetătorii au descoperit un efect substanțial al „Green Planet” asupra gradului de conștientizare și interes al spectatorilor față de speciile de plante descrise.
Aproximativ 28,1% dintre termenii de căutare care reprezintă plante menționați în documentarul BBC au avut o popularitate maximă în Marea Britanie, măsurată folosind Google Trends, în săptămâna după difuzarea episodului relevant.
Datele Wikipedia au arătat și ele același lucru. Aproape o treime (31,3%) dintre paginile Wikipedia referitoare la plante menționate în „Green Planet” au înregistrat vizite în creștere în săptămâna de după difuzare. Cercetătorii observă, de asemenea, că oamenii au mai multe șanse să facă căutări online pentru plante care s-au bucurat de mai mult timp pe ecran în „Green Planet”.
„Cred că creșterea gradului de conștientizare a publicului cu privire la plante este esențială și fascinantă”, a spus autoarea principală a lucrării, Joanna Kacprzyk.
„În acest studiu, arătăm că vizionarea documentarelor despre natură poate crește gradul de conștientizare a importanței plantelor în rândul publicului. Rezultatele noastre sugerează, de asemenea, că spectatorii au găsit anumite specii de plante deosebit de captivante. Aceste plante ar putea fi folosite pentru promovarea eforturilor de conservare a plantelor și pentru contracararea pierderii alarmante a biodiversității plantelor”, a concluzionat ea.
Vâscul este, de fapt, un parazit. Cât de periculos poate fi?
Primele păduri ale planetei nu au schimbat foarte mult nivelul de CO2 atmosferic
Plantele carnivore în formă de „vas de toaletă” care pot înghiți cu ușurință un șoricel
Cum își revin pădurile după un incendiu? Bacteriile și fungii ajută cel mai mult