Cablurile subacvatice transportă curentul electric și alte informații, însă abia acum încep oamenii de știință să înțeleagă posibilul impact pe care îl au acestea asupra vieții marine vulnerabile.
Zeci de mii de kilometri de cabluri se încrucișează pe fundul mărilor de pe planetă, transportând date de la un continent la altul și aducând energie regenerabilă de pe platformele din larg, pe uscat.
Aceste structuri șerpuitoare și artificiale pot servi drept adăpost pentru o gamă mare de vietăți marine: anemone de mare (actinii), bureți, corali, stele de mare, arici de mare, viermi, bivalve (clasa de moluște marine de apă dulce), crabi sau alte nevertebrate. Aceste vietăți locuiesc sub sau deasupra cablurilor de pe fundul apelor adânci, notează BBC.
Oamenii de știință cred că este nevoie de o viziune mai amănunțită cu privire la modul în care câmpurile electromagnetice generate aceste cabluri pot afecta creaturile acvatice delicate.
Iar în condițiile în care în viitor, cablurile din adâncuri se vor înmulți și mai mult, deoarece sectorul de energie regenerabilă este în creștere, ce amenințări vin pentru viața subacvatică – unul dintre puținele locuri de pe planetă rămas neatins de om?
Rețelele de cabluri de pe fundul apei pot fi împărțite în două mari categorii: cabluri de telecomunicații și cabluri de alimentare de înaltă tensiune. Prima categorie se găsește pe fundul mării, în vreme ce cablurile cu electricitate se află ceva mai aproape de mal și, de obicei, sunt îngropate sub diferite sedimente pentru protecție.
În prezent, în jur de 380 de rețele de telecomunicații subacvatice sunt operaționale în întreaga lume și măsoară aproximativ 1.2 milioane de kilometri.
„În timpul instalării în mare, companiile vor încerca să îngroape un cablu de înaltă tensiune sub sedimente pentru a-l proteja. Acest lucru are un impact foarte mare asupra habitatului din jur”, a spus Bastien Taormina, cercetător la Institutul de Cercetare Marină din Norvegia.
Instalarea unor cabluri dezechilibrează zona din apropiere însă, oarecum paradoxal, aceste mișcări pot duce la o biodiversitate mai bogată decât era inițial, a mai spus Taormina.
„Unele specii vor supraviețui, dar asta nu înseamnă că este un ecosistem bun, pentru că aceste specii, chiar dacă sunt diverse, nu vor rezista prea mult”, a punctat cercetătorul. Acest fenomen se numește succesiune ecologică: procesul când, în mod gradual, comunitățile se înlocuiesc una pe alta, până când se ajunge la o „comunitate la apogeu” – cum ar fi comunitatea de corali maturi.
Având în vedere că aproape toate conexiunile la Internet și tranzacțiile bancare se bazează pe cabluri subacvatice, crește îngrijorarea cu privire la vulnerabilitatea vietăților marine.
O altă posibilă consecință a prezenței cablurilor este câmpul electromagnetic, care poate dezechilibra câmpul geomagnetic natural din apă, pe care creaturile subacvatice se bazează pentru a naviga (mai ales dacă ele înoată la doar 10 metri distanță de cabluri). În paralel, mai pot fi menționate posibile pericole: căldura emisă, riscul de încurcare în cabluri și introducerea unor substraturi artificiale.
Trei noi specii de nautil au fost găsite în Marea Coralilor și Pacificul de Sud
Un parc național din Bolivia conține peste 330 de specii de pești, dintre care 35 sunt noi
Unele specii de păianjen au evoluat să fie ființe sociale, deși nu au creier