Mai vine sau nu recesiunea? Iată ce arată cele mai recente date

Forumul Economic Mondial de la Davos, unde se adună o dată pe an elita lumii, a început în umbra fri­cii de recesiune, dar se încheie cu un uşor sentiment de optimism.

Cele mai recente date arată că Europa va evita o recesiune profundă şi se reechilibrează după şocul impactului războiului din Ucraina.

De asemenea, oficialii americani au încre­dere că economia SUA, cea mai mare din lu­me, va ateriza lin, în timp ce redeschiderea Chinei după un nou atac al pandemiei de COVID-19 dă speranţe că economiei mondiale îi va fi mai bine decât s-a crezut până acum. Chiar şi FMI a semnalat că îşi va îmbunătăţi prognozele economice – în loc de un 2023 „mai dificil“ se aşteaptă la o „îmbunătăţire“ în a doua jumătate a anului şi în 2024.

Inflația a atins punctul maxim în țările cu economii solide

Cu doar câteva zile înainte instituţia fi­nanciară soră, Banca Mondială, a emis un aver­tis­ment că eco­nomia globală este „peri­cu­los de a­proape“ de re­cesiune. Însă de rece­siu­ne se agăţau spe­ran­ţele că se va do­mo­li valul de su­prain­flaţie care mătură o bună parte din econo­miile lumii, mai ales din America de Nord şi Europa.

În SUA, în Franţa şi în alte economii mari, dar şi mici, cum ar fi cele est-europene, inflaţia (calculată în funcţie de aceeaşi perioadă a anului anterior) pare să fi atins punctul de vârf şi dă semne de încetinire. În SUA, preţurile chiar au scăzut în decembrie 2022, comparativ cu luna anterioară. Această tendinţă a apărut în umbra riscurilor de recesiune.

Dacă reducerea pre­siunilor recesioniste va da un nou impuls inflaţiei? Aceasta înseamnă mai mult spaţiu de manevră şi un motiv suplimentar pentru băncile centrale să majoreze şi mai mult dobânzile.

În Germania, guvernul a calculat că cea mai mare economie europeană va evita la limită recesiunea anul acesta, spun surse apropiate situaţiei, citate de Reuters. Ministrul de finanţe Christian Lindner şi-a exprimat încrederea în rezistenţa economică a ţării sale, însă el vede o recesiune „foarte uşoară“ anul acesta.

În statele est-europene, inflația a devenit o problemă mai mare decât riscul de recesiune

Indicii despre cum va arăta viitorul pot veni din cele mai neaşteptate locuri. Banca centrală a Ungariei a fost prima din lumea dez­voltată care a început să majoreze do­bânzile pentru a lupta cu inflaţia şi a făcut acest lucru când economiştii de la Banca Centrală Europeană dădeau asigurări peste asigurări că forţele inflaţioniste sunt doar temporare şi că inflaţia nu va fi o problemă. Rând pe rând, inflaţia a devenit o problemă mai mare decât riscul de recesiune în toate statele est-europene, iar mai târziu şi BCE a acceptat că şi în zona euro. Dobânzile mari înseamnă credit mai scump, ceea ce înceti­neşte economia.

Despre cum va fi de acum încolo, poate că dezbaterile din Canada pot fi un indiciu.

Gospodăriile canadiene şi economia în general s-au dovedit surprinzător de rezistente în faţa creşterilor de dobânzi, ceea ce poate complica lupta cu inflaţia, scrie Bloomberg, care citează economişti de la bănci mari.

„Nu încape îndoială că economia a avut la sfârşitul anului trecut mult mai multă forţă decât s-a crezut. A fost o surpriză pentru toată lumea“, spune Douglas Porter, economist şef la BMO.

Canada se așteaptă la o recesiune ușoară și scurtă

Datele despre economia canadiană arată că în decembrie numărul locurilor de muncă a crescut cu 104.000, de asemenea o surpriză. În plus, întârzierile la plata creditelor au rămas la niveluri reduse record. Porter arată că teoria economică spune că recesiunea este inevita­bilă după creşteri rapide de dobânzi, însă rezis­tenţa înseamnă o luptă mai grea cu inflaţia. „Adevărul este că dacă economia rămâne prea puternică, atunci dobânzile se vor duce şi mai sus.“

Companiile canadiene se aşteaptă la o recesiune slabă şi ca inflaţia să rămână la cote ridicate. Şi în SUA oficialii Rezervei Federale au asigurat că au încredere că economia va ateriza lin. Executivii companiilor americane se aşteaptă totuşi la recesiune, dar una uşoară şi scurtă.

Partea bună este că această rezistenţă poa­te face în realitate aterizarea lină la care speră guvernele şi mai ales băncile centrale, adică o răcire lentă a economiei odată cu creşterea do­bânzilor astfel încât lupta cu inflaţia să pro­ducă pagube economice minime.

Dar la Davos, executivii marilor bănci îndeamnă şi la prudenţă.