De ce cresc tensiunile între China și Taiwan și ce s-ar putea întâmpla în 2023?

Președintele Camerei Reprezentanților din SUA, Nancy Pelosi, a vizitat Taiwanul și s-a întâlnit cu președintele taiwanez Tsai Ing-wen în august, sfidând avertismentele Chinei ca această călătorie să nu aibă loc.

Supărată pe ceea ce a perceput ca fiind sprijinul SUA pentru independența de facto a Taiwanului, China a lansat exerciții militare în apropierea insulei pe care o revendică ca fiind teritoriul său „sacru”.

Pentru prima dată, armata chineză a tras rachete deasupra Taipei, a lansat valuri de drone deasupra unor insule din largul Taiwanului aflate în apropierea coastei chineze, a trimis nave de război peste linia mediană a Strâmtorii Taiwan și a înconjurat insula în ceea ce armata taiwaneză a declarat că echivalează cu o „blocadă” practică.

Tensiunile militare între Taiwan și China

Tensiunile militare nu au mai fost atât de ridicate între Taiwan și China de când Beijingul a tras rachete în apele din largul coastei Taiwanului înainte de alegerile prezidențiale din Taiwan din 1996, în timp ce guvernul chinez încerca să descurajeze populația să voteze pentru Lee Teng-hui, pe care îl considera un separatist.

Acest lucru s-a întors împotriva lui Lee, care a câștigat detașat alegerile.

De asemenea, China o consideră pe Tsai ca fiind o separatistă pentru că refuză să accepte poziția de lungă durată a Beijingului, conform căreia China și Taiwanul aparțin amândouă „unei singure Chine”.

Guvernul Taiwanului – oficial Republica Populară Chineză – susține că, întrucât insula nu a fost niciodată condusă de Republica Populară Chineză, pretențiile acesteia de suveranitate sunt nule.

China și-a continuat activitățile militare în apropierea Taiwanului

Tsai afirmă că doar cei 23 de milioane de locuitori ai insulei își pot decide viitorul democratic și că, deși dorește dialog și pace cu China și nu va provoca, Taiwanul se va apăra dacă va fi atacat.

De la vizita lui Pelosi, China și-a continuat activitățile militare în apropierea Taiwanului, deși la o scară redusă. Între timp, Taiwanul continuă să își consolideze apărarea.

Orice război din cauza Taiwanului, un producător important de semiconductori, are potențialul de a prăbuși economia globală. Ar putea atrage Statele Unite și aliații săi într-o confruntare directă cu Armata Populară de Eliberare a Chinei, cea mai mare armată din lume, care este din ce în ce mai bine echipată.

China a declarat de mult timp că Taiwanul este cea mai importantă și sensibilă problemă în relațiile sale cu Statele Unite, un mesaj pe care președintele chinez Xi Jinping l-a reiterat președintelui american Joe Biden atunci când s-au întâlnit în Bali.

Statele Unite, la fel ca majoritatea țărilor, nu au legături diplomatice oficiale cu Taiwanul, dar sunt obligate prin lege să ofere insulei mijloacele necesare pentru a se apăra.

Statele Unite au respectat o politică de „ambiguitate strategică”

Statele Unite au respectat mult timp o politică de „ambiguitate strategică” și nu au precizat dacă ar răspunde militar la un atac asupra Taiwanului. Cu toate acestea, Biden a declarat în septembrie că forțele americane vor apăra Taiwanul în cazul unei invazii chineze, aceasta fiind cea mai explicită declarație a sa pe această temă.

China nu a renunțat niciodată la utilizarea forței pentru a aduce Taiwanul sub controlul său, lucru pe care Xi l-a reiterat la cel de-al 20-lea congres al Partidului Comunist aflat la putere, în octombrie.

Sentimentul anti-China continuă să crească în Statele Unite și în Camera Reprezentanților, recent controlată de republicani, împreună cu sprijinul pentru Taiwan.

Alegeri prezidențiale și parlamentare în Taiwan

Dacă noul președinte al Camerei Reprezentanților din SUA, Kevin McCarthy, va călca pe urmele lui Pelosi și va vizita Taiwanul, acest lucru ar declanșa și mai multe dispute peste strâmtoarea Taiwan și între Washington și Beijing.

În 2024, ambele partide politice principale din Taiwan se vor pregăti, de asemenea, pentru alegerile prezidențiale și parlamentare de la începutul anului.

Principalul partid de opoziție, Kuomintang, sau KMT, care în mod tradițional este în favoarea unor legături strânse cu China, dar care neagă cu vehemență că ar fi pro-Beijing, speră să revină la guvernare după două mandate în opoziție, în urma unui rezultat bun la alegerile locale din noiembrie.