Uriașii bulgări de alge Marimo, în pericol din cauza încălzirii globale

Schimbările climatice ar putea expune excesiv algele Marimo la lumina Soarelui, din cauza stratului prea subțire de gheață de pe suprafața apei, fapt ce le-ar putea ucide, potrivit unui nou studiu al Universității din Tokio, Japonia.

Marimo (Aegagropila linnaei) sunt alge verzi, pufoase și vii în formă de mingi. Cele mai mari Marimo din lume se găsesc în lacul Akan din Hokkaido, insula principală din nordul Japoniei. Aici, algele sunt protejate, în timpul iernii, de lumina Soarelui datorită stratului gros de gheață și zăpadă. Grosimea stratului de gheață, însă, se subțiază din cauza încălzirii globale, potrivit EurekAlert.

• ChatGPT, disponibil și pe WhatsApp. Ce trebuie să știe utilizatorii?
• SpaceX va lansa pentru a șaptea oară racheta Starship

Cercetătorii au constatat că algele ar putea supraviețui luminii puternice timp de până la patru ore și s-ar putea recupera dacă ar fi plasate sub o lumină moderată timp de 30 de minute. Totuși, algele au murit atunci când au fost expuse la lumină puternică timp de șase ore sau mai mult. Cercetarea a fost publicată în MDPI.

Cel mai mare bulgăre de Marimo din lume și popularitatea sa în Japonia

Marimo sunt bulgări verzi și pufoși de alge subacvatice care au devenit populari printre turiștii pasionați de natură și proprietarii de acvarii. Aceștia au dimensiuni cuprinse între un bob de mazăre și o minge de baschet și se formează în mod natural atunci când firele plutitoare de alge Aegagropila linnaei sunt grupate împreună prin mișcarea ușoară de unduire a apei.

Această formă de alege există doar în câteva țări, iar cel mai mare bulgăre de Marimo, care se găsește în lacul Akan, poate ajunge până la 30 de centimetri în diametru. În Japonia, sunt atât de populari încât au propriul festival anual și chiar mascote. Cu toate acestea, Marimo sunt o specie pe cale de dispariție și, la nivel global, numărul lor este în general în declin.

Marimo se bazează pe nutrienți și fotosinteză pentru a supraviețui. Declinul lor este de obicei atribuit intervenției umane care modifică sau poluează lacurile de apă dulce în care trăiesc.

„Știm că Marimo pot supraviețui la lumina puternică a soarelui în apele calde de vară, dar proprietățile fotosintetice ale acestora la temperaturi scăzute de iarnă nu au fost studiate, așa că am fost fascinați de acest aspect. Am vrut să aflăm dacă Marimo o pot tolera și cum răspund la un mediu cu temperaturi scăzute și intensitate luminoasă ridicată”, a declarat profesorul asistent de proiect Masaru Kono de la Graduate School of Science din cadrul Universității din Tokyo.

Cât de mult pot rezista algele Marimo la lumina solară?

Kono și echipa sa au vizitat Golful Churui din Lacul Akan în timpul iernii ca să măsoare temperatura și intensitatea luminii subacvatice, atât cu gheață, cât și fără.

Aceștia au făcut o mică gaură în gheață la 80 de metri în largul mării pentru a face măsurători. De asemenea, cercetătorii au colectat cu grijă, manual, mai multe bile de alge de 10 – 15 cm.

Întoarsă la Tokyo, echipa a recreat condițiile de mediu folosind tăvițe de gheață. Firele de alge au fost îndepărtate din bile și au fost testate pentru a le verifica capacitatea fotosintetică normală. Acestea au fost apoi plasate în recipiente în gheață sub lumina artificială, care a fost ajustată pentru a străluci la diferite intensități pentru diferite perioade de timp.

„Am demonstrat o nouă ipoteză, conform căreia celulele deteriorate din Marimo se pot repara singure chiar și după expunerea la lumina puternică simulată a zilei timp de până la patru ore, la temperaturi scăzute (2-4 grade Celsius), atunci când este urmată de o expunere la lumină moderată timp de doar 30 de minute. Această lumină moderată a avut un efect reparator care nu a avut loc în întuneric. Cu toate acestea, atunci când au fost expuse la lumina puternică a zilei timp de șase ore sau mai mult, anumite celule implicate în fotosinteză au fost deteriorate, iar algele au murit, chiar și după ce au fost tratate cu lumină moderată”, a explicat Kono.

În continuare, echipa vrea să afle ce s-ar întâmpla cu bilele de alge Marimo întregi și dacă rezultatul ar fi același ca și în cazul firelor mai mici.

Vă mai recomandăm și: 

O nouă specie de alge a fost numită după poeta americană Amanda Gorman

Cel mai vechi strat de gheaţă din Marea Arctică se dezintegrează, pentru prima dată în istorie

Hotelul de Gheață din Munții Făgăraș revine după doi ani de pauză

Algele albastre-verzi ar putea ajuta oamenii să supraviețuiască pe Marte