România trece la ora de iarnă în acest weekend. Astfel, ceasurile vor fi date înapoi cu o oră în noaptea de sâmbătă spre duminică, iar ora 04:00 va deveni ora 03:00.
Ziua de duminică va fi, de asemenea, cea mai lungă zi din an, având 25 de ore în loc de 24.
Schimbarea orei la începutul primăverii (ora de vară) și toamna (ora de iarnă) a fost introdusă pentru prima oară în Europa în 1916, atunci când Germania, aflată încă în război, încerca să scadă consumul de cărbune pentru a putea fi folosit în fabricile de armament.
Majoritatea țărilor vecine, precum și Regatul Unit, Statele Unite și Australia, au urmat exemplul. Practica aproape că a fost abandonată în Europa după cel de-Al Doilea Război Mondial, însă a fost introdusă din nou în anii 1970 din cauza crizei petrolului, într-o nouă încercare de a reduce nevoia pentru iluminatul artificial și consumul energetic.
Numeroase studii au arătat de atunci că impactul schimbării orei asupra consumului de energie este nesemnificativ, în mare parte datorită avansurilor tehnologice.
De asemenea, tot mai multe dovezi arată că schimbarea orei are efecte adverse asupra sănătății umane. Au loc, spre exemplu, mai multe atacuri de cord și tulburări digestive și imunitare în prima săptămână după trecerea la ora de vară sau ora de iarnă.
O creștere ușoară a numărului de accidente rutiere are loc, de asemenea, după schimbarea orei. Efectele pe termen lung asupra sănătății includ depresie, încetinirea metabolismului, creșterea în greutate și durerile de cap, scrie Euronews.
Toate acestea se întâmplă pentru că „ceasul nostru social”, adică programul conform căruia funcționează societățile noastre, și „ceasurile noastre interne” (adică ritmul circadian), aliniate mai mult sau mai puțin cu Soarele, sunt în dezechilibru.
Acea oră în plus de întuneric poate fi deosebit de dificil de suportat pentru oamenii care sunt „vulnerabili la depresie toamna și iarna, fiind vorba de foarte mulți oameni”, a explicat Norman E. Rosenthal, profesor de psihiatrie la Școala de Medicină din cadrul Universității Georgetown, SUA, pentru The New York Times. Rosenthal este cercetătorul care a introdus termenul „tulburare afectivă sezonieră”.
Totuși, pentru a fi mai bine pregătiți pentru sezonul ce urmează, ar trebui să avem în vedere câteva schimbări minore, dar importante, de comportament.
Pentru a suporta mai bine lunile care urmează, ar trebui să avem grijă să dormim suficient, să încercăm să facem sport (cel puțin 30 de minute de activitate fizică în fiecare zi), să avem o alimentație cât mai sănătoasă cu putință (cu nutrienți, proteine și grăsimi).
Totodată, ar trebui să avem grijă la consumul de cofeină și alcool în primele zile după trecerea la ora de iarnă. Este bineștiut faptul că ambele pot afecta calitatea somnului.
Ce se întâmplă, de fapt, atunci când ritmul nostru circadian este dereglat?
Legătura neștiută dintre ritmul circadian, metabolism și dependență
Un studiu amplu arată că Luna are o influență considerabilă asupra somnului uman