România, țara din UE în care 1,5 milioane de copii sunt afectați de sărăcie

România continuă să fie statul membru al Uniunii Europene cu cel mai mare nivel al riscului de sărăcie sau excluziune socială în rândul copiilor. 41,5% dintre aceștia, adică 1,5 milioane de copii, sunt afectați de lipsa de venituri ale familiei care să asigure supraviețuirea.

România continuă să fie statul membru al Uniunii Europene cu cel mai mare nivel al riscului de sărăcie sau excluziune socială în rândul copiilor, 41,5% dintre aceștia, adică 1,5 milioane de copii, mai mult decât adulții (34,5%), fiind afectați de lipsa de venituri ale familiei care să asigure supraviețuirea sau un trai decent, de izolarea socială și educațională, de lipsa de acces la nutriție în acord cu vârsta și nevoile biologice ale copilului și la servicii socio-educaționale și de sănătate de calitate, arată Salvați Copiii România.

• Multe dintre animalele oferite în dar de Crăciun, abandonate în următorul an
• Cum a fost rezolvat cazul unei femei dispărute în urmă cu 22 de ani?

În ianuarie 2021, peste 286.150 de copii cu vârsta învățământului obligatoriu (7-17 ani) nu mergeau la școală, iar, pe ansamblul învățământului primar și gimnazial, rata abandonului școlar pentru anul 2019/2020 a fost de 1,3%, ceea ce înseamnă aproximativ 20.878 de elevi.

Cât de mult variază riscul de sărăcie?

Riscul sărăciei variază de la 19,9% în marile orașe la 30% în orașele mici și suburbii și atinge un îngrijorător nivel de 50,5% în mediul rural.

„Dar cel mai dramatic este că sărăcia educațională se transmite între generații: transferul social este minim spre imposibil, adică un copil născut într-un mediu defavorizat va putea doar greu și cu eforturi supraomenești să își îmbunătățească viața”, arată organizația:

• Fenomen extins al neparticipării școlare în raport cu populația școlară – 286.150 de copii între 7 și 17 ani erau în afara școlii la 1 ianuarie 2021, din totalul de aprox. 2.500.000 de copii de vârstă școlară
• Abandonul școlar neschimbat în ultimii 10 ani – 35.259 de elevi, dintre care 20.878 din ciclul primar și gimnazial și 14.381 din învățământul liceal, au abandonat școala în 2019/2020
• Inegalitățile dintre copiii din urbanul mare și rural se adâncesc; în ceea ce privește rezultatele la examenele naționale – elevii din mediul rural au luat de trei ori mai multe medii sub 5 față de cei de la școlile din urban
• România înregistrează un procent de 15,6% al tinerilor între 18-24 de ani care au finalizat doar opt clase sau mai puțin, deși ținta fixată de România, în 2010, a fost de reducere a fenomenului la 11,3%, până la sfârșitul anului 2020
• La proba de citire a testării internaționale PISA, 41% dintre elevii români din sistemul educațional se plasează în aria analfabetismului funcțional, respectiv 46,6% la matematică și 43,9% la cunoștințele generale despre societate, oameni și univers. De asemenea, conform PISA, dintre elevii români dezavantajați social și economic, doar 0,1%, adică unul dintr-o mie (2,6% – media europeană), a ajuns la rezultate de top la citire (nivelurile superioare 6 sau 5, nivelul 1 fiind cel mai scăzut și corespunzător analfabetismului funcțional)
• 41,5% dintre copii se află în risc de sărăcie sau excluziune socială, cea mai mare rată din UE.

Pentru a preveni și corecta abandonul școlar, Organizația Salvați Copiii România a dezvoltat un model integrat de stimulare a participării la educație și prevenire a fenomenului de părăsire timpurie a școlii, model ce va fi aplicat într-o primă etapă în cadrul proiectului dedicat elevilor din învățământul primar și gimnazial din orașul Pantelimon și comuna Glina, județul Ilfov.

Proiectul își propune îmbunătățirea competențelor profesionale în domeniul educației nonformale în sistem outdoor pentru 37 de cadre didactice angajate în unitățile de învățământ partenere în proiect și stimularea participării la educație și reducerea riscului de părăsire timpurie a școlii pentru 321 de elevi din ciclul primar și gimnazial pe baza furnizării de programe de educație nonformală în sistem outdoor, cu accent pe elevii în situații vulnerabile.