Impactul pandemiei este posibil să fi fost atât de profund încât să fi modificat personalitatea oamenilor, potrivit unei cercetări. Adulții tineri au devenit mai predispuși la stres și mai morocănoși.
Până acum, psihologii nu au reușit să găsească o legătură între evenimentele stresante colective, precum cutremurele sau uraganele, și schimbarea personalității. Cu toate acestea, ceva legat de pierderile suferite sau pur și simplu de lunga izolare socială pare să fi avut un impact, notează The Guardian.
„Adulții mai tineri au devenit mai morocănoși și mai predispuși la stres, mai puțin cooperanți și mai puțin încrezători”, potrivit autorilor studiului, conduși de profesoara Angelina Sutin de la Florida State University College of Medicine.
Cercetătorii au evaluat personalitatea a 7.109 de persoane înscrise în studiul online Understanding America Study. Evaluarea s-a făcut în diferite momente, înainte și în timpul pandemiei. Participanții au participat la câte un test de personalitate utilizat pe scară largă care măsoară cinci trăsături – neuroticism, extraversiune, deschidere, agreabilitate și conștiinciozitate.
Participanții, cu vârste cuprinse între 18 și 109 ani, au participat la teste înainte de pandemie, la începutul și mai târziu în timpul pandemiei, cu o medie de trei teste per participant.
În timpul primei faze a pandemiei (din martie până în decembrie 2020), personalitatea a fost relativ stabilă, cu un mic declin al neuroticismului în comparație cu perioada pre-pandemică, în condițiile în care COVID-19 chiar „oferea un motiv” pentru sentimentele de anxietate, iar oamenii nu dădeau vina pe propria dispoziție.
Declinul neuroticismului a dispărut până în a doua jumătate a pandemiei (2021-2022) și a fost înlocuit de scăderi ale extraversiunii, deschiderii, agreabilității și conștiinciozității în comparație cu personalitatea de dinainte de pandemie. Adulții tineri au prezentat cele mai mari schimbări, în timp ce grupul de adulți mai în vârstă nu a avut schimbări semnificative în trăsături.
Potrivit autorilor, personalitatea tinde să fie mai maleabilă la adulții mai tineri și este posibil ca pandemia să fi avut, de asemenea, un impact mai puternic asupra acestui grup de vârstă.
„Deși pandemia a fost stresantă pentru toată lumea, ea a perturbat sarcinile adulților tineri, cum ar fi școala și tranziția către muncă, precum și faptul de a fi sociabil și de a dezvolta relații”, a declarat Sutin: „Este o speculație, deoarece nu am măsurat motivele acestei schimbări, dar este posibil ca această perturbare să fi avut un impact mai mare asupra adulților mai tineri, deoarece aceste sarcini sunt foarte importante pentru acest grup de vârstă”.
Cercetătorii vor continua să monitorizeze grupurile pentru a vedea dacă schimbările de personalitate sunt temporare sau durabile.
Descoperirile sunt publicate în revista Plos One.