Atunci când vine vorba de efectele crizei din energie şi ale inflaţiei în sectorul agroalimentar european, povestea cea mai des rostogolită este una despre costuri împovărătoare, cu risc de faliment, nevoie urgentă de ajutor şi scumpiri de supravieţuire. Este o poveste întâlnită şi în alte părţi.
Creşterile uriaşe de preţuri din magazine, mai ales în Europa de Est, o fac veridică. Însă, după cum arată un studiu efectuat pe piaţa poloneză, uneori aceste creşteri de preţ acoperă nu pericole, ci profit pe timp de criză.
Până la şase din zece sectoare din industria producătoare de alimente din Polonia i-au împovărat pe cumpărători cu costurile mai mari, iar producătorii au ajuns să câştige chiar bine, după cum a descoperit o analiză a băncii Credit Agricole.
Polonia este cea mai mare economie est-europeană, dar actuala criză îi creează probleme cum n-a avut nici în colapsul financiar global de acum un deceniu şi jumătate.
Inflaţia este de aşteptat să se îndrepte spre 20% în următoarele trimestre în timp ce şeful băncii centrale pregăteşte terenul electoral pentru partidul de guvernământ cu acuzaţii de conspiraţii între opoziţie şi Bruxelles.
Totul se scumpeşte simţitor, deşi guvernul a aplicat mai multe scuturi antiinflaţie bazate pe reduceri de taxe, iar nemulţumirea creşte. Economia are în faţă ceva rar pentru ea şi anume recesiunea.
Analiştii de la Credit Agricole s-au uitat la cum se descurcă procesatorii de alimente în vremuri de criză. Analiza este importantă deoarece a stabili cât de mult din costuri reuşesc afacerile agroalimentare să transfere în preţurile în creştere poate oferi informaţii valoroase despre traiectoria inflaţiei, scrie The Warsaw Voice.
Una din descoperirile făcute este că şase din zece sectoare ale industriei agroalimentare nu doar că au reuşit să reducă ponderea costurilor în venituri, ci şi să-şi majoreze marjele. În traducere, au crescut preţurile şi au realizat profit suplimentar.
În funcţie de aceste criterii, cele mai performante companii sunt procesatorii de zahăr, în condiţiile în care acest produs dispăruse la un moment dat de pe rafturile magazinelor, iar preţurile au explodat, şi procesatorii de lapte şi de carne.
Este vorba de produse la care elasticitatea între ofertă şi cerere este redusă în sensul că de carne, lapte şi zahăr este nevoie întotdeauna, iar ele nu pot fi înlocuite cu altceva. La polul opus stau procesatorii de peşte, de cafea, de ceai şi brutăriile. La aceste companii, şocul costurilor forţează reducerea marjelor. Cele mai mari probleme le au brutăriile şi cofetăriile.
De cealaltă parte, spre exemplu producătorii de paste făinoase fac profit. La creşterea marjelor ajută enorm faptul că în sectoarele respective concurenţa este redusă. Pe baza rezultatelor găsite, experţii de la Credit Agricole au concluzionat că în următoarele luni polonezii trebuie să se aştepte la noi scumpiri la alimente şi băuturi nonalcoolice. În octombrie, inflaţia la alimente ar putea ajunge la 20%.
Scumpirea fără precedent a mâncării, ca şi a energiei, este unul din aspectele care-l îngrijorează cel mai tare pe cetăţeanul de rând al ţărilor est-europene deoarece mâncarea şi întreţinerea au cea mai mare pondere în cheltuieli.
În Ungaria, scumpirea produselor alimentare a fost printre primele efecte ale valului de inflaţie, iar ziarele locale atrag adesea atenţia că preţurile cresc cel mai rapid acolo. Guvernul a plafonat preţurile unor produse alimentare de bază şi ale carburanţilor, dar a făcut prea puţin pentru a reduce presiunea costurilor în alte sectoare, aceasta poate pentru că pur şi simplu a rămas fără bani.
Astfel, cea mai populară brânză din Ungaria era în iulie cu 70% mai scumpă decât anul trecut, potrivit Portfolio.hu. Preţurile cartofilor pe piaţa engros au crescut cu 40%. Făina la producător costă cu aproape 90% mai mult. Carnea ajunge la procesator cu până la 50% mai scumpă. Iar procesatorii, cel puţin cei de lapte, spun că ar putea fi nevoiţi să închidă din fabrici din cauza costurilor prea mari. Însă, după cum arată penzcentrum.hu, şi în Germania costurile sunt mari, dar de la procesator produsul pleacă spre magazin mai ieftin decât în Ungaria.
O explicaţie găsită de site şi dată şi de producătorii maghiari pentru această diferenţă este deprecierea considerabilă a forintului faţă de euro. Oricare ar fi cauza, specialiştii spun că scumpirile, şi aşa cele mai mari din UE, vor continua.