Hanul Solacolu a fost de fapt o fabrică de produs paste din București. Este localizată de-a lungul Căii Moșilor, o stradă comercială care a fost folosită pentru a se face legătură între Târgul Dinlǎuntru al Bucureștiul și cea mai mare piață din oraș.
Ca arhitectură, Hanul Solacolu este unic în București, cu două porți mari și stilul arhitectonic în forma de „U”. Arhitectura lui combină contururi tradiționale cu puține elemente occidentale. A fost construită în 1859 de frații Solacoglu, negustori din Sviștov, Bulgaria care s-au stabilit în Valahia. În acest han a locuit Liuben Karavelov, lider al emigrației revoluționare bulgare, în ajunul războiului ruso-româno-turc din anii 1877-1878, la care au participat și voluntari bulgari.
Liuben Stoicev Karavelov a fost un scriitor bulgar și militant de seamă în cadrul mișcării de renaștere națională. Acesta consolidează genul scurt în literatura bulgară, îndrumându-l spre realismul de puternice accente dramatice. Prin povestirile sale, a inaugurat istoria nuvelisticii moderne bulgare, în care abordează tehnica expozitivă și tematica socială. A avut o bogată activitate publicistică, fiind editor al revistelor Znanie și Svoboda.
În anii 1990, administrația orașului a evacuat locuitorii ilegali ai hanului și s-a presupus că va începe procesul birocratic de refacere a clădirii, dar acest lucru nu s-a întâmplat.
Clădirea zace în zilele noastre într-o stare de ruină, cu ușile și geamurile blocate de șiruri de metale, bare și plăci.
Deși i-a fost afectată autenticitatea, clădirea are o deosebită valoare culturală. O placă comemorativă, amintește că la han a locuit liderul emigraţiei revoluţionare bulgare în ajunul Războiului de Independenţă.
Citește continuarea pe Gândul!