O specie pe cale de dispariție este, în mod surprinzător, tot mai numeroasă
Populația de papagali kakapo din Noua Zeelandă a crescut spectaculos în ultimul an, ajungând la peste 250 de exemplare. Specia este pe cale de dispariție.
Populația de kakapo din Noua Zeelandă, un papagal care nu poate zbura și care este pe cale de dispariție, a crescut cu 25% în ultimul an, ajungând la 252 de păsări, în urma unui sezon de reproducere bun și a succesului înregistrat cu inseminarea artificială, a anunțat marți departamentul de conservare a speciilor, potrivit Reuters.
Papagalii Kakapo au fost aproape exterminați de prădătorii introduși, cum ar fi șobolanii, deoarece păsările nu pot zbura. Problema a fost amplificată de consangvinizare, de fertilitatea foarte scăzută (doar 50% din ouă sunt fertilizate) și de faptul că păsările se înmulțesc doar o dată la doi sau trei ani, atunci când anumiți pomi dau roade.
O specie pe cale de dispariție a înregistrat o creșterea spectaculoasă a numărului de indivizi
Populația de kakapo, care este cel mai greu papagal din lume, a ajuns în prezent la cel mai mare număr din anii 1970.
„Existau doar 86 de kakapo când am început să lucrez ca ranger pentru kakapo în 2002. Acel număr era înspăimântător. Faptul că avem un sezon de reproducere cu 55 de pui reprezintă un pas foarte mare”, a declarat Deidre Vercoe, manager operațional pentru programul de recuperare a kakapo.
Cum s-a ajuns la această realizare?
Programul a fost înființat în 1995. Este o colaborare între departamentul de conservare din Noua Zeelandă și tribul maori Ngai Tahu și folosește voluntari pentru a ajuta la activități precum monitorizarea cuiburilor pentru a le feri de probleme. Unele păsări au fost salvate după ce au rămas blocate în noroi sau între copaci.
Vercoe a anunțat prin intermediul unui e-mail că o mare parte din succesul din acest sezon s-a datorat cantității de fructe din copacii rimu. De asemenea, succesul legat de inseminarea artificială din acest sezon a fost esențial. Opt pui supraviețuitori s-au născut în urma inseminării artificiale, comparativ cu doar cinci în perioada 2009-2019.
„Utilizarea inseminării artificiale a însemnat că unii masculi, care nu au născut încă pui în mod natural, sunt încă reprezentați în viitorul fond genetic. Inseminarea artificială poate contribui, de asemenea, la creșterea fertilității ouălor depuse”, a precizat Vercoe.