Palatul Kretzulescu, cea mai stilată reședință boierească (DOCUMENTAR)

Palatul Kretzulescu este o clădire istorică din centrul Bucureștiului și se află în imediata apropiere a Parcului Cișmigiu, în partea dinspre Știrbei Vodă.

Palatul poartă numele Elenei Kretzulescu, cea care a și avut inițiativa construirii lui. Clădirea, alături de alte case ale lui Constantin Kretzulescu, marele Ban al Craiovei, construite încă din anul 1718, au intrat în moștenirea Elenei Kretzulescu.

• Ionela Cozmiuc și Gianina Van Gronigen, premiate la Gala Mari Sportivi ProSport 2024: „Eram hotărâtă să…
• Președintele Joe Biden l-a grațiat pe fiul său Hunter. Este „o grațiere completă și necondiționată”

Aceasta a fost descendenta a două mari familii boierești din Țara Românească, fiind fiica Mariei Filipescu și a lui Constantin Kretzulescu. Ea a studiat la Geneva arta și literatura.

Deși avea 6 ani când Constantin Kretzulescu a murit, ea a fost cea care a moștenit terenurile tatălui. La începutul anilor 1900 ea a ajuns la București, iar doi ani mai târziu, în anul 1902, l-a angajat pe arhitectul Petre Antonescu să realizeze planurile pentru construirea unei clădiri mult mai mari, în stil renascentist, cu influențe baroce.

Ridicarea acestui palat s-a desfășurat pe o perioadă de doi ani, fiind cea mai importantă lucrare a arhitectului. Astfel, de la o casă sobră, palatul a devenit una din referințele arhitecturale ale Capitalei, așa cum și-a dorit Elena Kretzulescu.

Petre Antonescu, care abia absolvise Școala de Artă din Paris, a proiectat clădirea în așa fel încât să poată oglindi prosperitatea pe care o avea orașul la acea vreme. Acesta a pus în aplicare ideile deprinse în Franța, dar și unele noi, inovatoare, ale arhitectului Ion Mincu.

Cerințele Elenei Kretzulescu au venit treptat, astfel că arhitectul a trebuit să-și adapteze planurile construcției. Totodată, având în vedere că terenul este aflat într-o pantă, între latura din nord și latura din sud a construcției există o diferență de aproape un etaj.

Arhitectul a realizat o pivniță mult mai mare, în care a înglobat-o pe cea veche, a dublat unele ziduri, astfel încât să realizeze spații suficiente pentru bucătărie și alte camere tehnice.

Citește continuarea pe Gândul!