Opera Națională București, o instituție etalon pentru cultura din România (DOCUMENTAR)

Opera Națională București este situată pe Bulevardul Mihail Kogălniceanu, în apropiere de sediul Facultății de Drept al Universității din București. Aceasta este una dintre cele patru Opere naționale din țară și totodată, este cel mai mare teatru liric din România. Clădirea a fost clasată pe lista monumentelor istorice din București.

Denumirea de Opera Română a fost folosită cu mult timp înainte să existe o clădire specială dedicată teatrului liric din Capitală. Ulterior, profesorul și cântărețul român George Stephanescu a fondat această instituție, pe care a numit-o Compania Opera Română. TC 00.17

• Ce alimente pot face oamenii cei mai fericiți?
• Trucul foarte simplu prin care oamenii pot să comunice cu pisicile

Deși înființarea Operei Române ca instituție independentă a fost realizată abia în anul 1921, trupa lirică bucureșteană a luat naștere cu mult timp înainte, încă din anul 1885. Aceasta a prezentat progresiv un repertoriu din ce în ce mai bogat. Cu toate acestea, tradiția teatrului liric românesc numără mai mult de două secole.  Spectacolele de operetă și operă comică se organizau încă din anul 1877, după ce a apărut Legea Teatrelor, care stipula existența unei secții de operă în cadrul Teatrului Național. Spectacolele apăreau sub egida Teatrului, iar inițial au fost formate din opere din Italia și Franța care erau foarte populare, dar și opere comice din creația națională, în care au apărut pe scena bucureșteană primele mari voci românești.

Din lipsa unor fonduri materiale oficiale, Compania Opera Română și-a încetat activitatea în anul 1902. Alte companii particulare înfiinţate de elevii lui George Stephănescu, dar şi cântăreți de renume, români şi străini, au întreţinut însă pasiunea publicului pentru arta lirică. Prezența spectacolelor a devenit astfel o necesitate culturală. În anul 1919 s-a înființat Societatea Lirică. Doi ani mai târziu, aceasta a devenit Opera Română. Pentru prima oară, Opera devenea o instituţie în sine, desprinsă de spectacolele de operetă sau de teatru, împreună cu care funcţionase până atunci. Premiera absolută în cadrul clădirii Operei s-a făcut cu opera Lohengrin de Wagner, sub bagheta lui George Enescu.

Citește continuarea pe Gândul!