Destabilizare globală, foamete și migrația în masă la o scară fără precedent. Este avertismentul agențiilor ONU, care avertizează asupra unei „catastrofe iminente”.
Nivelul de foamete la nivel mondial s-a agravat din nou anul trecut, după ce în 2020 crescuse vertiginos din cauza pandemiei COVID-19, iar războiul din Ucraina și schimbările climatice amenință cu foametea și migrația în masă la o „scară fără precedent” în acest an, potrivit agențiilor ONU, citate de Reuters.
Până la 828 de milioane de persoane, adică aproape 10% din populația lumii, au fost afectate de foamete anul trecut, cu 46 de milioane mai mult decât în 2020 și cu 150 de milioane mai mult decât în 2019, au precizat agențiile, inclusiv Organizația pentru Alimentație și Agricultură, Programul Alimentar Mondial și Organizația Mondială a Sănătății, în ediția 2022 a raportului ONU privind securitatea alimentară și nutriția.
Nivelul foametei la nivel mondial a rămas relativ neschimbat între 2015 și 2019.
„Există un pericol real ca aceste cifre să urce și mai mult în lunile următoare”, a declarat directorul executiv al PAM, David Beasley, adăugând că prețurile majorate la alimente, combustibil și îngrășăminte, generate de războiul dintre Rusia și Ucraina, amenință să împingă țările în foamete.
„Rezultatul va fi destabilizarea globală, foametea și migrația în masă la o scară fără precedent. Trebuie să acționăm astăzi pentru a evita această catastrofă iminentă”, a adăugat el.
Rusia și Ucraina sunt al treilea și, respectiv, al patrulea cel mai mare exportator de cereale din lume, în timp ce Rusia este, de asemenea, un exportator cheie de combustibil și îngrășăminte.
Războiul a perturbat exporturile, a împins prețurile mondiale ale alimentelor la niveluri record și a declanșat proteste în țările în curs de dezvoltare care se confruntă deja cu prețuri ridicate ale alimentelor din cauza întreruperilor lanțului de aprovizionare legate de COVID-19.
Raportul ONU publicat recent a avertizat asupra implicațiilor „potențial îngrijorătoare” pentru securitatea alimentară și nutriție, în condițiile în care conflictele, fenomenele climatice extreme, șocurile economice și inegalitățile continuă să se intensifice.
Raportul a estimat că, la nivel mondial, în 2020, 22% dintre copiii sub 5 ani aveau un retard de creștere, în timp ce 6,7% sau 45 de milioane sufereau de epuizare, o formă mortală de malnutriție care crește riscul de deces de până la 12 ori.
Îndemnând la o revizuire a politicilor agricole, raportul arată că sectorul alimentar și agricol mondial a primit aproape 630 de miliarde de dolari pe an sub formă de sprijin care, de multe ori, a denaturat prețurile de pe piață, nu a ajuns la micii fermieri, a afectat mediul și nu a promovat producția de alimente nutritive.
Acest sprijin include subvenții care vizează în principal alimentele de bază bogate în calorii, cum ar fi cerealele, zahărul, carnea și produsele lactate, în detrimentul unor alimente mai sănătoase și nutritive, cum ar fi fructele, legumele, leguminoasele și semințele.
„În fiecare an, 11 milioane de oameni mor din cauza dietelor nesănătoase. Creșterea prețurilor la alimente înseamnă că această situație se va înrăutăți”, a declarat directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus.