Amenințarea nucleară, ruletă rusească sau cacealma (DOCUMENTAR)
This browser does not support the video element.
În cazul unei lovituri nucleare, o decizie ar trebui să fie luată de președintele rus. Însă, până la lansare, mai sunt de îndeplinit mai mulți pași.
Mică servietă care îl leagă de forțele nucleare ale țării nu este de ajuns pentru că ea nu deține butonul nuclear. În schimb, transmite comanda către comandamentul militar central al Rusiei. Dacă Putin ar decide să lanseze un astfel de atac, ar fi nevoie și de cel puțin alți doi oficiali principali pentru a lansa atacul. Astfel, ministrul rus al Apărării și șeful Statului Major – poziții ocupate în prezent de Serghei Șoigu și, respectiv, Valeri Gherasimov, ar trebui să autorizeze lansarea și cu propriile coduri, și cu propriile „serviete”.
Înalți oficiali de securitate din Rusia cred că războiul din Ucraina este „pierdut”, a declarat Christo Grozev, jurnalist de investigație pe probleme rusești al Bellingcat, pentru site-ul metro. Pentru a avea o șansă de a câștiga războiul, a spus Grozev, președintele rus ar avea nevoie de mobilizare generală, dar acest lucru i-ar crea probleme acasă. Mobilizarea în masă ar duce la o „explozie socială” în Rusia, a adăugat Grozev.
Chiar și așa, se vorbeşte despre riscul ca Vladimir Putin să nu mai ţină cont de nimeni şi de nimic şi să dea ordinul.
Majoritatea ţărilor au semnat Tratatul de neproliferare a armelor nucleare, încercând în acest fel limitarea dezvoltării acestora. Mai sunt însă ţări care s-au ţinut departe de acest tratat, iar două dintre ele au un arsenal suficient cât să ucidă miliarde de oameni. Rusia are, potrivit estimărilor, peste 6.000 de focoase nucleare, în timp de SUA au undeva la 5.500. Marea Britanie, Franţa, China, India şi Pakistan sunt şi ele pe lista cu statele declarate puteri nucleare, cu peste 100 de focoase fiecare, în timp ce despre Israel, care nu a recunoscut niciodată că ar deţine arme nucleare, se crede că ar avea undeva între 75 şi 200 astfel de dispozitive. Coreea de Nord a făcut primul său test nuclear în octombrie 2006, iar Iranul este suspectat că ar lucra şi el la dezvoltarea unor astfel de arme.