Cum ar putea fi benefic pentru restul lumii impasul prin care trec monedele virtuale?

Monedele virtuale precum Bitcoin aveau rostul de a fi folosite drept bani digitali. În schimb, acestea au devenit populare drept investiții speculative.

Pe lângă faptul că sunt mari consumatoare de resurse, monedele virtuale sunt și incredibil de volatile. Prețurile pentru cele mai importante astfel de monede – Bitcoin și Ethereum – au scăzut cu aproximativ 55% în ultimele șase luni, făcându-i pe anumiți specialiști să opineze că sunt necesare unele reglementări pentru a limita tulburările.

• Unul dintre marii producători de cărbune din lume renunță la extracție
• Vești proaste pentru 4.000 de angajați Ford! Gigantul auto pregătește concedieri în Europa

Ani de zile, ratele dobânzilor au fost aproape de zero, ceea ce face că obligațiunile bancare și bonurile de trezorerie să nu mai fie atât de apetisante pentru investiții, în vreme de monedele virtuale sau NFT-urile par o alternativă mult mai bună. Cu toate acestea, Rezerva Federală a Statelor Unite și Banca Angliei au crescut recent ratele dobânzilor în cel mai ridicat ritm din 2000, indică Science Alert.

Situația generată de COVID-19 și invadarea Ucrainei de către Rusia au modificat piețele. Bitcoin a fost conceput pentru a fi imun în fața băncilor și a guvernelor, însă cu investitorii povestea este cu totul alta. Ei reduc sursele de risc asociate cu portofoliile pe care le dețin și prin urmare renunță la monedele virtuale.

Beneficiile deprecierii monedelor virtuale

Cele mai populare dintre monedele virtuale, precum Bitcoin și Ethereum sau Dogecoin consumă împreună aproximativ 300 TW pe oră de energie electrică alimentată în principal de combustibili fosili. Bitcoin are o amprentă anuală de carbon de aproximativ 114 milioane de tone. Aceste valori pot fi comparate cu 380.000 de lansări de rachete în spațiu sau cu amprentă anuală a Cehiei.

Minarea în sistem „proof-of-work” poate fi considerată drept o risipă controlată de energie. Procesul implică computere specializate care efectuează operațiuni complexe în lanț. Cantitatea de putere de calcul necesară pentru acest efort poartă numele de rata hash a rețelei. Dacă aceasta scade din orice motiv, procesul de calcul este ajustat automat pentru a asigura funcționarea rețelei.

Cele mai multe astfel de instalații de minat folosesc energia produsă de centralele pe cărbune. Cu cât este mai mare prețul pentru monedele virtuale, cu atât energia implicată este mai mare, sperând că la un moment dat câștigurile să depășească consumul. De când cu scăderea prețului Bitcoin, stimulentul financiar care motiva consumul de energie ar trebui să fie diminuat și el. În teorie, acest lucru este benefic pentru climă. Cu toate acestea, rata hash a rețelei, dar și cea a amprentei de carbon rămân apropiate de maximul istoric, undeva la 200 de cvintilioane de hashuri pe secundă.

Puncte de incidență și spirale ale morții

Valoarea Bitcoin a scăzut temporar undeva sub valoarea estimată a costurilor de producție de mai multe ori în trecut, fără să afecteze prea mult rata hash. Dar dacă piața va stagna destul de mult, monedele virtuale vor avea de înfruntat unele probleme, pe măsură ce investitorii vor renunța. Costurile aferente pentru cei care minează pot fi un motiv suficient de bun pentru a-i determina să renunțe.

Dincolo de estimările de preț pentru monedele virtuale, mai există și alte aspecte care trebuie să fie luate în considerație. Mulți investitori mari, in special aceia care au cumpărat în momentele de vârf ale pieței, momentan sunt într-o situație sensibilă.

Președintele din El Salvador, Nayib Bukele ar fi adus rezerva de stat la aproximativ 2300 de Bitcoin, adică 72 milioane de dolari, la prețurile actuale. Pierderile în monede virtuale prin care a trecut țara sa se adaugă la temerile asociate cu datoria națională – aspecte care ar putea provoca suferințe pentru populație care nu a avut nici un cuvânt de spus în ceea ce privește pariul făcut de președintele lor.

Interdicții sau boicot?

Investitorii mari pot ajunge să se plictisească de piețele virtuale. Dar cercetările arată că prejudiciile aduse mediului de aceste procese asociate cu monedele virtuale sunt mult prea mari pentru a nu fi luate în seamă. Daunele create mediului afectează comunitățile vulnerabile și sărace, pentru că investitorii profită de pe urma instabilității, a reglementărilor aproape inexistente și a accesului la energie ieftină.

Guvernele lumii vad monedele virtuale ca potențiale instrumente pentru creștere economică. Dar recenta prăbușire a pieței arată că Bitcoin este ineficient că modalitate principală de schimb sau ca investiție, aducând majorității utilizatorilor mai mult stres decât profit.

În perioada următoare crizei financiare din 2008 – 2010, guvernele au promis o represiune asupra instrumentelor financiare toxice. Pentru stabilitatea climatului international și pentru economii stabile, reglementările asupra monedelor virtuale se pot dovedi utile. Dar dacă aceste reglementări nu sunt coordonate global, contagiunea climatică determinată de aceste procese va continua să se extindă.

Vă mai recomandăm și:

40% din investitorii în Bitcoin au pierdut bani. Va continua să scadă criptomoneda?

Warren Buffett nu ar cumpăra tot bitcoin-ul din lume nici măcar pentru 25 de dolari. De ce nu crede în criptomonede?

Programul de rachete al Coreei de Nord este finanțat din criptomonede furate

Câți dintre români dețin sau au deținut criptomonede în acest an?