Câți dintre români s-au gândit să emigreze după declanșarea războiului din Ucraina?

Un român din doi s-a gândit să emigreze după declanșarea războiului din Ucraina, din 24 februarie. Germania, Franța și Marea Britanie ar fi primele țări unde românii și-ar căuta un job nou.

Conform unui sondaj realizat de platforma de recrutare BestJobs, de la declanșarea războiului în Ucraina, 51% dintre români au luat în calcul să părăsească România, în timp ce 12% așteaptă să vadă cum evoluează situația, iar 11% sunt de părere că războiul nu ne va afecta. Alți 26% dintre respondenți declară că nu vor face acest pas indiferent de cum evoluează situația.

• Mulți oameni suferă fără să știe de „ura față de mișcare”
• Unul dintre marii producători de cărbune din lume renunță la extracție

Principalele motive pentru care s-ar muta într-o altă țară sunt: dorința de a schimba mediul și țara în care lucrează (38%), siguranța personală și a familiei (24%), dorința de a accesa un venit mai mare, care nu este posibil în România (21%), nevoia de a avea mai multe oportunități de dezvoltare profesională (14%) și dorința de a lucra într-un domeniu mai sigur, care să nu fie afectat de război (4%). Apropierea de rude sau cunoștințe (27%) și distanța față de zona războiului (24%) se adaugă pe lista motivelor pentru relocare.

Care sunt țările preferate de români?

Astfel, participanții la sondaj s-ar orienta către destinații precum: Germania (21%), Franța (14%), Marea Britanie (14%). Alți 30% au luat în calcul relocarea în Italia, SUA sau Australia.

În contextul venirii unui număr atât de mare de refugiați ucraineni în România, 73% dintre respondenți au declarat că s-au gândit ce ar însemna pentru ei și pentru familiile lor să fie nevoiți să își părăsească propria țară în caz de război și să ceară statut de refugiați într-o țară vecină.

Din punctul de vedere al locului de muncă, în situația ipotetică în care ar ajunge ca refugiați într-o altă țară, 48% au spus că s-ar reprofila, în funcție de opțiunile disponibile în țara gazdă, 31% ar căuta un job în același domeniu în care lucrează acum, pentru a-și valorifica experiența, iar 14% ar încerca să își păstreze jobul actual, datorită flexibilității de a lucra de oriunde.

Șase din 10 români au luat în calcul posibilitatea emigrării și înainte de război

Așa cum declară participanții la sondajul BestJobs, 60% au luat în calcul să se mute într-o altă țară și înainte de apariția pericolului militar. 14% au spus că au făcut deja primii pași în direcția mutării din România, alți 14% au început să învețe limba țării unde intenționează să se mute, 10% au început să strângă bani pentru mutare, iar 20% au spus că, personal, nu își doresc să emigreze, dar familia lor face demersuri în acest sens.

35% ar căuta de lucru în același domeniu pentru a-și folosi experiența profesională, 24% ar pleca doar având un contract de muncă semnat în prealabil, iar 21% ar fi dispuși să se reprofileze, doar să se poată muta. 14% ar încerca să își păstreze jobul și să lucreze din țara respectivă, datorită muncii remote, iar alți 7%, chiar și relocați, și-ar căuta un job remote în țara de destinație.

Tot mai mulți români iau în calcul posibilitatea emigrării

„Salariile mai mari, numărul mare de oportunități de muncă și condițiile mai bune de trai i-au făcut pe români să aspire la un job în străinătate și înainte de declanșarea războiului în Ucraina, dar tendința a fost accentuată după ridicarea restricțiilor de circulație. Sondajul ne arată că tot mai mulți români iau în calcul posibilitatea emigrării, măcar ca opțiune de rezervă, ceea ce înseamnă că încep să se documenteze, să monitorizeze piața locurilor de muncă și chiar să aplice la joburi din țara care îi interesează. În prezent, peste 9% din volumul total de anunțuri de pe BestJobs sunt pentru poziții în străinătate, iar țările cu cea mai mare deschidere către candidații români corespund cu țările vizate de aceștia. Mai exact, cele mai multe oferte de joburi vin din Germania, Franța, Marea Britanie sau Olanda”, spune Ana Vișian, Marketing Manager BestJobs.

Sondajul a fost efectuat în perioada 21 aprilie – 9 mai pe un eșantion de 1.054 utilizatori de internet din România.