La doar patru zile după invazia Rusiei în Ucraina, Aleksandr Lukașenko, președintele Belarusului, a organizat un referendum, prin care a renunțat la statutul non-nuclear al țării pe care o conduce. De fapt, un simulacru de plebiscit, pentru că rezultatul era cunoscut dinainte. A validat practic folosirea Belarusului pentru ca trupele ruse să atace Ucraina din nord, cu scopul de a cuceri Kievul. Aleksandr Lukașenko s-a exprimat în cele din urmă direct, după ce Ucraina a demonstrat că este capabilă să reziste în nenumărate rânduri. Acesta a afirmat că forțele Belarusului nu au intrat și că nici nu vor intra în Ucraina. Însă, o parte din cetățenii belaruși au fost de o altă părere față de liderul lor menținut în funcție cu sprijinul Moscovei. Așa că belarușii și-au format un batalion alcătuit din voluntari care nu sunt de acord cu politica pro-rusă a președintelui lor.
Astfel, belarușii din exil care făcuseră parte din diverse grupuri, precum și alți noi recruți și-au format o unitate. Ei luptă în războiul din Ucraina, însă nu alături de ruși, chiar dacă Belarusul este singura aliată a lui Putin din regiune, ci de partea ucrainenilor. Între ei se află, de asemenea, persoane care doresc căderea regimului autoritar de la Minsk.
Pavel Slunkin, un fost diplomat belarus care a părăsit serviciul în 2020, acum este analist la Consiliul European pentru Relații Externe. El crede că implicarea celor din exil este importantă pentru reputația pe termen lung a națiunii, deoarece mulți bieloruși din străinătate, dintre care majoritatea au plecat din cauza lui Lukașenko, erau văzuți până acum ca niște oameni care au venit dintr-o țară agresoare și se puteau confrunta cu prejudecăți legate de acest război, ceva similar cu ceea ce s-a întâmplat și cu unii ruși care au fugit de represiunea lui Vladimir Putin.