Mărirea și căderea crucișătorului Moskva, simbolul puterii navale ruse în Marea Neagră (DOCUMENTAR)

Pentru unii analiști, scufundarea crucișătorului Moskva, nava-amiral a flotei ruse din Marea Neagră, reprezintă cea mai mare înfrângere a Rusiei de la Al Doilea Război Mondial până în prezent. Odată cu piederea crucișătorului, ce servea atât ca navă de comandă, cât și ca centru de apărare antiaeriană, strategia Kremlinului va suferi schimbări radicale în Marea Neagră. Nu de alta, dar în urmă cu trei săptămâni a fost pierdută și nava Rasarotv, un-ra dintre cele mai mari vase de desant de care dispunea în această zonă.

Poziția pe care Rusia o are în Marea Neagră se bazează pe o istorie de secole, în care s-a confruntat cu marile puteri Occidentale, dar și cu mari neînțelegeri cu Turcia. Astfel, Rusia încearcă să evite orice amenințare din partea NATO. Conform unei analize realizate de Carnegie Endowment, Moscova consideră Marea Neagră ca fiind o zonă vitală pentru strategiile geopolitice, prin influența sa în Mediterană. Astfel, își poate proteja legăturile economice și comerciale cu piețele cheie din Europa și le poate face mai dependente de gazul rusesc.

• Un nou record istoric pentru prețul aurului. A fost depășit pragul de 4.400 de dolari pe…
• Cum facem față sărbătorilor fără excese alimentare?

Tocmai de aceea, oficialii ruși au ridicat mai multe nemulțumiri legate de desfășurarea sistemului de apărare anti-rachetă al NATO, amplasat în România, la Deveselu. Deși are un scop strict defensiv, rușii consideră că reprezintă o încălcare a înțelegerilor cu SUA privind armele strategice din vecinătatea Moscovei și au ca scop subminarea securității statului. Astfel că, de-a lungul timpului, Rusia și-a pus toată încrederea în cea mai importantă navă din flota rusă a Mării Negre: Moskva.

Însă acum, armata rusă a primit o lovitură masivă după ce nava sa amiral s-a scufundat. „Rachetele Neptun care păzesc Mara Neagră au provocat avarii serioase navei rusești. Glorie Ucrainei!”, a fost anunțul guvernatorului regiunii Odesa, Maxim Marcenko.

Citește continuarea pe Gândul!