În urma invaziei militare ordonate de Vladimir Putin în Ucrainei, Occidentul a răspuns prin adoptarea mai multor pachete de sancțiuni, care au ca scop principal subminarea capacității Kremlinului de a finanța războiul și diminuarea capacităților de producție ale țării.
Însă, pe lista celor sancționați se află și oligarhii apropiați de liderul de la Moscova. Sancțiunile pe care Vestul le-a țintit asupra lor au început încă din 2014, odată cu invadarea Crimeei.
Acum, sancțiunile doar s-au intensificat și au fost extinse, inclusiv asupra familiilor oligarhilor. Astfel, miliardarii ruși nu mai pot circula și cheltui banii în locurile din afara țării unde își desfășurau afacerile.
Mai mult, autoritățile au început să le sechestreze și bunurile deținute în țările în care au interdicții. Însă acest lucru nu i-a făcut pe oligarhi să îl abandoneze pe liderul de la Kremlin.
Indiferent de situația în care se află, aceștia îi rămân loiali. Motivul? Teama! Cei care-l sfidează pe Vladimir Putin ajung să fie bătuți, exilați, otrăviți sau asasinați.
Membrii elitei de afaceri bogate care au o putere politică disproporționată reprezintă oligarhii. Ei au apărut în Rusia în două valuri. Primii oligarhi și puterea lor au apărut în perioada președintelui Boris Elțîn, în urma privatizărilor din anii 1990, în mod particular după 1995 ca urmare a vânzării celor mai mari companii de stat rusești prin tranzacții efectuate integral în numerar.
Ca să arate lumii că privatizează economia, dar şi ca să strângă bani pentru propria campanie electorală, Boris Elţîn a pus în aplicare programul „împrumuturi contra acţiuni”.
Bancherilor şi oamenilor de afaceri din Rusia, celor prietenoşi faţă de Elţîn şi cercul său intim numit „Familia”, li s-a permis să cumpere întreprinderi gigantice de stat pentru sume foarte mici de bani, pe care ulterior le vindeau guvernului rus la prețuri exorbitante.