Curtea Penală Internațională a început deja să investigheze modul sângeros în care armata Rusiei a ucis civili ucraneni sub acuzația gravă de crime de război. La rândul său, Kievul a înființat, de asemenea, o echipă pentru a strânge probe.
Crima de război este fapta de încălcare a legilor războiului din timpul unui conflict armat și cade sub incidența dreptului internațional.
Încălcarea legilor războiului poate fi făcută de o persoană sau un grup, de militari sau civili. Orice violare a legilor războiului în conflictele militare dintre state sunt considerate crime de război, pe când violările legilor războiului în cadrul conflictelor interne cad sub incidența dreptului național.
Legile războiului există de mult timp, iar încălcarea acestor legi a fost pedepsită diferit de-a lungul istoriei. Între secolele al XIX-lea și al XX-lea, comunitatea internațională a simțit nevoie să sistematizeze numeroasele tradiții, legi și reguli încă nescrise în Convențiile de la Haga.
Conceptul modern de crimă de război a fost dezvoltat în timpul Proceselor de la Nürnberg, având ca bază definițiile din Carta de la Londra cu privire la Tribunalul militar internațional publicată la 8 august 1945. Pe lângă crimele de război, Carta definea și crimele împotriva păcii și crimele împotriva umanității.
Crima de război denotă încălcări deosebit de grave ale dreptului internațional umanitar în timpul desfășurării acțiunilor militare, manifestată prin:
Pe de alta parte, genocidul, de care este acuzat Putin de mulți lideri ai lumii, reprezintă exterminarea intenționată a unei comunități.
Adunarea generală a Organizației Națiunilor Unite (ONU), prin Rezoluția sa 96 din 11 decembrie 1946, a declarat că genocidul este o crimă la adresa dreptului ginților, în contradicție cu spiritul și scopurile Națiunilor Unite și pe care lumea civilizată îl condamnă.