În cazul în care Rusia invadează Ucraina, o va face simultan pe mai multe fronturi, însă armata ucraineană nu se va lăsa învinsă prea ușor.
Exploatându-și superioritatea în ceea ce privește forțele de teren, marine și aviatice, dacă Rusia invadează Ucraina, o va face simultan pe mai multe fronturi, dinspre nord-est, unde se află regiunile Donbas și Crimeea.
Trupele terestre din Belarus, susținute de lovituri aeriene, ar urma să conducă un atac rapid spre sud pentru a ocupa capitala, Kiev. În acest caz, armata încercuită a Ucrainei ar fi forțată, teoretic, să se predea, scrie The Guardian.
Scopul principal ar fi capitularea rapidă a guvernului Ucrainei și „neutralizarea” liderilor săi aleși. Țintele cheie ar include palatul prezidențial, parlamentul, ministerele, instituțiile de presă și Maidan Nezalezhnosti, locul simbolic al revoluțiilor pro-democrație din Ucraina.
SUA estimează că atacurile de artilerie, cu rachete și bombe și atacurile de la sol, ar putea ucide 50.000 de civili, un număr care se poate dovedi subestimat dacă luptele se prelungesc. Sute de mii de oameni pot fugi, punând Europa în fața unei uriașe urgențe umanitare și de refugiați.
Încălcările flagrante ale drepturilor omului și atrocitățile provocate de arme chimice, ca în Siria, nu pot fi excluse. Oficialii britanici prevăd suferințe „îngrozitoare”.
Analiștii spun că Rusia ar putea opta pentru o ofensivă mai limitată, mai puțin riscantă, pentru a acapara teritorii suplimentare în estul Ucrainei și Donbas, afirmând în același timp independența republicilor separatiste pro-Moscova de acolo, ca în Georgia în 2008.
Ar putea încerca, de asemenea, să pună mâna pe porturile importante Mariupol, la Marea Azov, și Odesa, la Marea Neagră, creând astfel un „pod de uscat” către Crimeea.
Dacă Rusia invadează Ucraina, forțele armate ale acesteia din urmă nu vor fi învinse ușor. Civilii se pot alătura luptei. SUA și Marea Britanie nu au exclus înarmarea luptătorilor de rezistență, ca în timpul ocupației sovietice a Afganistanului. Miniștrii britanici prevăd o confruntare de lungă durată, Rusia suferind pierderi semnificative. Într-un astfel de scenariu, opinia publică rusă s-ar putea întoarce împotriva lui Putin.
Putin își dorește ca Ucraina să fie slabă din punct de vedere instituțional, dependentă, care să răspundă voinței sale și detașată de vest, precum Belarus. Se poate aștepta ca el să pună politicieni pro-Moscova la conducere la Kiev în timp ce elimină oponenții și organizează alegeri (ca și în Rusia). Oficialii americani cred că Kremlinul a întocmit o listă a personalităților publice destinate arestării sau asasinării.
Forțele americane nu se vor implica direct acum, dar asistența militară va fi furnizată rapid de unele state NATO, inclusiv ajutor letal, partajarea informațiilor și arme precum lansatoare de rachete ca în Afganistan. Dacă luptele se prelungesc și crește numărul de victime civile, presiunea asupra vestului pentru a interveni va crește rapid.
După invadare ar urma să fie aplicate sancțiuni fără precedent din partea americanilor și a Uniunii Europene, sancțiuni despre care se presupune că vor schimba totul.
Acestea includ restricții potențial paralizante ale băncilor, corporațiilor, exporturilor, împrumuturilor și transferurilor de tehnologie din Rusia, izolarea diplomatică și țintirea averii personale a lui Putin și a prietenilor săi oligarhi. Gazoductul Nord Stream 2 către Germania va fi înghețat pe termen nelimitat.
Instabilitatea economică globală și a pieței bursiere va crește. Prețurile energiei vor crește în continuare. Aprovizionarea cu alimente de bază în țările africane și asiatice care depind de Ucraina, al cincilea cel mai mare exportator de grâu din lume în 2020, vor fi afectate.
Sprijinul Chinei pentru Putin ar putea adânci tensiunile est-vest. Desfășurări suplimentare, defensive, ale NATO la granițele Rusiei ar putea crește riscul unei conflagrații la nivel european.
Vă recomandăm să citiți și:
Acordurile de la Minsk, „singura cale pe care se poate construi pacea”
Vladimir Putin, o scurtă istorie a vieții și ascensiunii atent calculate la cârma Rusiei
Criza tot mai complicată Rusia-Ucraina, explicată. Cum s-a ajuns aici și ce vrea Vladimir Putin?