Deșeuri electrice și electronice cât greutatea Marelui Zid Chinezesc, generate de omenire în 2021

În 2021 omenirea a generat o cantitate record de deșeuri de echipamente electrice și electronice (DEEE) la nivel mondial, peste 57,4 milioane de tone, arată Global Waste Monitor, citat de asociația Respo DEEE.

Deșeurile generate depășesc greutatea Marelui Zid Chinezesc, considerat cel mai greu obiect artificial de pe suprafața Pământului.

• Unul dintre marii producători de cărbune din lume renunță la extracție
• Vești proaste pentru 4.000 de angajați Ford! Gigantul auto pregătește concedieri în Europa

Reprezentanții Asociației Respo DEEE atrag atenția că, din păcate, doar 17% dintre acestea au ajuns în circuitul corect de reciclare, restul fiind aruncate la gunoiul menajer sau în natură, poluând apa și solul și afectând în cele din urmă și sănătatea oamenilor. Acest lucru se întâmplă și în România, unde procentul de preluare spre reciclare este încă foarte redus.

Conform Respo DEEE, printre deșeurile generate în 2021 se află produse ieșite din ciclul de utilizare precum televizoare, calculatoare, electrocasnice, imprimante, routere, echipamente audio, camere video, componente ale calculatoarelor, cabluri, chiar și jucării electronice și instrumente muzicale.

Situația foarte gravă este generată de trei cauze principale

Cantitatea globală de DEEE din 2021 este cu 4 milioane de tone mai mare în comparație cu 2019, când s-au raportat 53,4 milioane de tone și cu 21% mai mare decât în 2014, când cifrele indicau 45 de milioane de tone. Dacă se urmează această tendință, specialiștii estimează că totalul deșeurilor de echipamente electrice și electronice (DEEE) generat anual va depăși 74 de milioane de tone până în 2030.

“Situația este foarte gravă și este generată de trei cauze principale. În primul rând, tot mai multă lume are acces la echipamente electrice și electronice de mici dimensiuni pentru că acestea au devenit foarte ieftine. Apoi, ciclurile de viață ale produselor sunt acum mai scurte. Apar mereu modele noi și mai performante și le înlocuim rapid pe cele existente. Nu în ultimul rând, avem opțiuni limitate de reparație. Spre exemplu, s-a stricat cuptorul cu microunde și mai nimeni nu-și mai pune problema să-l ducă la reparat, astfel că majoritatea oamenilor îl aruncă și cumpără altul nou. Și, din păcate, nu mulți îl oferă spre reciclare. Potrivit studiilor, europenii păstrează încă în gospodării cam 15% din echipamentele electronice stricate sau pe care nu le mai folosesc. Cam 5 kilograme, în medie. Iar exemplele pot continua!”, declară Cristian Pocol, Președintele Asociației Respo DEEE.

Conform Raportului anual privind starea mediului în România, publicat în 2020, în ultimii ani se observă o creștere accentuată a procentului de reciclare DEEE-urilor, dar nu suficientă.

„Vedem o evoluție, lentă, ce-i drept, dar există”

În anul 2008, cantitatea de produse electrice și electronice (EEE) introduse în piață atingea cifra record de 244.050 de tone. Ulterior, această cantitate a scăzut din cauza crizei economice. În 2014, au fost introduse în piață 139.587 tone echipamente electrice, în 2017 aproximativ 237.774 de tone, 261.146 tone în 2018 și estimativ 241.428 tone în 2019 (cifrele raportate la acest an sunt încă incomplete).

În această perioadă, cantitatea de DEEE-uri ridicată din piață a crescut de la 3734 tone în 2008, la 28.853 tone în 2014 și 62.192 tone în 2018. Pentru 2019 și 2020, cifrele sunt estimative, în 2019 ridicându-se 84.408 tone deșeuri electrice și electronice, pentru ca, în 2020, cifra totală să ajungă la 100.000 de tone. Piața de colectare în România a crescut astfel semnificativ, dar nu suficient, din 2008 până în 2020.

„România are transpuse prevederile legislației europene, precum și bazele unei industrii de management al DEEE-urilor. Vedem o evoluție, lentă, ce-i drept, dar există.

Din păcate, volumul deșeurilor creste mult mai repede decât se dezvoltă industria de management al acestora. Prin urmare, impactul pozitiv al activităților noastre asupra mediului înconjurător este deocamdată foarte mic. Degeaba reciclăm un frigider din Timișoara dacă cel mai apropiat centru de sortare și reciclare se află la Câmpia Turzii, însemnând să emitem CO2 cu mijlocul de transport. În aceste condiții, poluarea este mai mare decât beneficiul adus de reciclarea acelui frigider. Din acest motiv, este foarte important să analizam situația actuală și apoi să ne asezăm la discuții, toate părțile implicate în managementul DEEE-urilor, și să gândim un mod de lucru care să producă reale efecte pozitive asupra mediului înconjurător”, declară Cristian Pocol, Președintele Asociației Respo DEEE.

Un dezastru ecologic în America Latină

Dintre toate regiunile din lume, un dezastru ecologic întâlnim în America Latină. Numărul deșeurilor de echipamente electrice și electronice din cele 13 țări care formează America Latină a crescut cu 49% între 2010 și 2019, însă doar 3% au fost colectate și reciclate, potrivit unei evaluări a ONU. Astfel, în 2019, DEEE-urile generate de cei 206 milioane de cetățeni din cele 13 țări au atins 1,3 milioane de tone. Altfel spus, greutatea unei caravane de camioane încărcate la greutate maximă și înșirate de-a lungul a 670 de kilometri. Prin comparație, cifra de deșeuri generate în 2010 a fost de 900.000 de tone.

Conform Regional E-waste Monitor for the Arab States 2021, în UAE numărul de echipamente electrice și electronice introduse pe piață a crescut cu 30%, de la 3,2 milioane tone sau 8,8 kilograme per locuitor, în 2010, la 4,1 milioane tone (sau 9,5 kg/locuitor) în 2019. În aceeași perioadă de timp, generarea de deșeuri în regiune a crescut cu 61% de la 1,8 milioane tone (4,9 kg/locuitor), în 2010, la 2,8 milioane tone (6,6 kg/locuitor) în 2019. Cel mai mare generator de deșeuri de echipamente electrice și electronice este Arabia Saudită, cu 595 mii de tone (sau 13,2 kg/locuitor). Același studiu arată că statele arabe au colectat și gestionat corect doar 2,2 mii de tone (0,01 kg/locuitor) DEEE în 2019, ceea ce echivalează cu o rată de colectare infimă, de doar 0,1 % din deșeurile generate.

Așadar, care este soluția și ce pot face oamenii?

La polul opus, în ceea ce privește reciclarea, stă Australia, unde 54% dintre toate deșeurile electronice sunt colectate în mod corect și intră astfel în circuitul de reciclare. În 2019, aproximativ 975.000 de tone de echipamente electrice și electronice noi au intrat pe piața australiană. În același an, au fost generate 521.000 de tone de deșeuri electronice, ceea ce echivalează cu 20,4 kg de deșeuri electronice pe cap de locuitor. Dintre acestea, jumătate au ajuns în fabricile de reciclare conform E-Product Stewartship Report Australia.

Și din Olanda vin statistici încurajatoare. În 2018, cantitatea generată de DEEE a fost de 366 mii de tone tone, reprezentând o creștere de 13% față de 2010. Dintre acestea, jumătate au fost reciclate.

“Soluția este să ne schimbăm modul în care consumăm. De exemplu, dacă folosim un televizor timp de 13 ani, în loc de 6 ani, împiedicăm emanarea în atmosferă a aproximativ 660 kg de gaze cu efect de seră. Apoi, dacă folosim un telefon mobil smart timp de 7 ani, în loc de 2 ani și jumătate, stratul de ozon va fi ferit de 100 kg de gaze cu efect de seră. Totul se reduce la educație și să înțelegem cum facem rău mediului, chiar fără să știm. Nu este dificil să ne schimbăm comportamentul pentru a fi responsabili față de societate și mediu. Înainte să cumpărăm noi și noi produse, haideți să ne gândim dacă noi chiar avem nevoie de ele sau dacă doar suntem tentați să le luăm pentru că sunt la reducere”, continuă Cristian Pocol, Președintele Asociației Respo DEEE.