Jurnalistul italian Riccardo Ehrman, cel care va fi mereu ținut minte pentru faptul că a pus întrebarea decisivă care a dus la căderea Zidului Berlinului, a murit la vârsta de 92 de ani.
Ehrman a fost cel care, la data de 9 noiembrie 1989, i-a cerut lui Günter Schabowski, la acea vreme purtător de cuvânt pentru guvernul Germaniei de Est, să explice faptul că deplasările private vor fi permise în afara Republicii Democrate Germane (RDG).
Întrebat când va intra în vigoare această decizie, Schabowski a anunțat „din câte știu eu, imediat, începând chiar de acum”. Germanii din Est au auzit declarația lui Schabowski în direct și s-au adunat cu miile la Zidul Berlinului.
Grănicerii, depășiți numeric și luați prin surprindere, au fost nevoiți să le permită oamenilor să treacă. În următoarele zile, berlinezii au rupt bucăți și au dărâmat porțiuni întregi din Zidul Berlinului. Astfel, ziua de 9 noiembrie 1989 va rămâne mereu în amintirea colectivă drept ziua Căderii Zidului Berlinului.
Riccardo Ehrman lucra pentru agenția de presă italiană Ansa atunci când est-germanii s-au revoltat împotriva guvernului comunist. Timp de săptămâni bune, protestatarii din Leipzig au mărșăluit pe străzi, cerând dreptul la liberă exprimare și circulație fără restricții.
Liderul comunist Erich Honecker își dăduse demisia cu o lună în urmă, iar la 4 noiembrie 1989 peste jumătate de milion de oameni s-au adunat în piața centrală Alexanderplatz din Berlinul de Est cerând reforme.
Drept răspuns, liderii din Germania de Est au elaborat un plan pentru a relaxa controalele de la granițe. Detaliile trebuiau să fie anunțate în timpul unei conferințe de presă la data 9 noiembrie, alături de concluziile unei ședințe a partidului de guvernământ din RDG.
Schabowski nu fusese înștiințat și nici nu adusese vorba despre plan până când Ehrman a spus: „Ați vorbit despre greșeli. Nu credeți că a fost o mare greșeală să introduceți această lege de circulație pe care ați anunțat-o în urmă cu câteva zile?”.
După ce și-a răsfoit notițele, Schabowski a răspuns: „Deplasările private în afara țării pot fi acum solicitate fără condiții”.
Schimbarea trebuia să aibă loc peste noapte, însă, atunci când jurnalistul a insistat, Schabowski a anunțat că decizia intră în vigoare din acel moment.
După mai mulți ani, Ehrman a povestit că a înțeles imediat ce avea să însemne cuvintele lui Schabowski și a trimis un mesaj urgent la sediul Ansa de la Roma: „Zidul nu mai e”.
Vestea s-a răspândit rapid și mii de germani s-au adunat la Zidul Berlinului, luându-i prin surprindere pe agenții de la frontier care au deschis punctele de control pentru a le permite oamenilor să treacă în voie.
Văduva lui Ehrman a spus jurnaliștilor de la Ansa că acesta a murit la Madrid, orașul în care a lucrat pentru ultima oară înainte de a se pensiona.
„Rămas bun, Riccardo Ehrman, cel care a dus la căderea Zidului Berlinului”, a scris agenția italiană pe o rețea de socializare online, potrivit BBC News.
Ehrman, de origine poloneză și evreiască, s-a născut la Florența la 4 noiembrie 1929. La vârsta de 13 ani a fost trimis la un lagăr de concentrare pentru evrei ridicat de dictatorul Benito Mussolini în sudul Italiei.
Şase lucruri pe care nu le ştiai despre Zidul Berlinului
Bucată din Zidul Berlinului, dezvelită şi amplasată în Parcul Academiei Române
Un regiment de japonezi americani a salvat „Batalionul Pierdut” din Al Doilea Război Mondial
Berlin, capitala Germaniei și un centru major pentru cultură și educație