De ce a apărut, de fapt, criza componentelor la nivel mondial
Criza componentelor a lovit industrii importante la nivel mondial în ultimii ani, blocând producția și livrarea de noi produse electrice și electronice. Principala cauză o reprezintă lipsa materiilor prime, resursele naturale fiind din ce în ce mai limitate.
Conform raportului “Promisiunea și limitele mineritului urban” al Institutului Fraunhofer, extracția de materiale din zăcăminte naturale s-a triplat între 1970 și 2017, de la 2,6 la 9,1 miliarde de tone anual pentru metale și de la 9 la 44 de miliarde de tone pe an pentru materiile prime nemetalice. Dacă evoluțiile istorice continuă și în viitor, în 2060, extracția globală de metale va ajunge la 18 miliarde de tone pe an și cea de minerale nemetalice la 112 miliarde de tone, arată asociația Respo DEEE .
Această criză mondială actuală a componentelor nu ar fi fost atât de acută dacă s-ar fi implementat și respectat, în țări din întreaga lume, un sistem sănătos de reciclare a deșeurilor de echipamente electrice și electronice (DEEE), cconsideră Respo.
Mai exact, marii producători, dar și consumatorii finali, să ofere spre colectare produsele ieșite din uz, care conțin exact acele componente atât de greu de găsit în prezent. „Echipamentele electronice și electrice conțin materiale valoroase și rare, extrase în urma mineritului, adesea găsite în plăcile de circuite, microcipuri, acumulatori, cabluri și periferice. Un smartphone conține, spre exemplu, 72 de elemente găsite în tabelul periodic, dintre care 62 sunt metale, precum zinc, aur, cupru, paladiu, tantal. Ecranele tactile, pe care le utilizăm cu toții în prezent, conțin indiu. Acesta este prezent și în panourile solare. Apoi, tantalul este utilizat în micro-condensatori pentru o gamă largă de echipamente, de la telefoane mobile la turbine eoliene”, declară Cristian Pocol, Președintele Asociației Respo.
De ce s-a ajuns la acest impas industrial internațional?
Aceste elemente fac parte din lista materiilor prime critice (CRM), foarte importante pentru economia unei națiuni, regiuni sau sector și care sunt sau ar putea deveni dificil de obținut în viitor.
Cea mai recentă listă, publicată de Comisia Europeană în 2020, enumeră 30 de CRM-uri de importanță strategică care necesită aprovizionare sigură și accesibilă, în creștere îngrijorătoare față de doar 11 elemente, câte figurau pe aceeași listă în 2010. Acestea sunt: antimoniu, hafniu, fosfor, barit, elemente grele de pământ rare, scandiul, beriliu, elemente de pământ rare ușoare, siliciu metalic, bismut, indiu, tantal, borat, magneziu, tungsten, cobalt, grafit natural, vanadiu, cărbune cocsificabil, cauciuc natural, bauxită, spat fluor, niobiu, litiu, galiu, metale ale grupului de platină, titan, germaniu, rocă fosfatică, stronţiu.
Cristian Pocol, Președintele Asociației Respo DEEE, explică de ce s-a ajuns la acest impas industrial internațional și de ce este foarte important ca produsele electrice și electronice ieșite din uz, ajunse deșeuri de echipamente electrice și electronice (DEEE), să nu fie aruncate la gunoi, în natură sau păstrate în casă sau depozite, ci oferite spre centre de reciclare specializate. „Trăim într-o perioadă de consum fără precedent. Cumpărăm masiv produse electrice și electronice, noi și noi modele, iar pe cele ieșite din uz nu le oferim spre reciclare. Pentru că cererea de noi produse este mare, companiile au nevoie de materiale de producție noi, de foarte multe ori materiale valoroase și rare, care sunt din ce în ce mai greu de găsit. Pandemia a agravat și mai mult situația, prin restricțiile de circulație, și astfel am ajuns în momentul în care nu se mai pot produce și livra produsele conform contractelor, iar multe fabrici și-au sistat activitatea din lipsa acestor noi materii prime. Nu am fi fost în această situație dacă toate produsele electrice și electronice ieșite din uz, de pe toată planeta, ar fi ajuns în centrele de reciclare cuvenite, iar componentele lor ar fi fost prelucrate și refolosite pentru noi produse. În prezent, doar 1% din materiile prime folosite sunt recuperate prin reciclare”, spune Pocol.
În acest context, asistăm la o cursă globală pentru a asigura furnizarea acestor materiale rare, mai ales că acestea provin doar din foarte puține țări. Germania și China au concurat pentru drepturile de litiu în Bolivia, Tesla s-a orientat către extragerea propriului litiu în Nevada, există războaie comerciale între Coreea de Sud și Japonia bazate pe resurse critice, iar SUA și China concurează pentru metalele rare.
Una dintre cele mai sărace țări din lume, sursa a două treimi din cobaltul mondial
În plus (conform raportului “Deșeurile Electronice și Economia Circulară” -comandat de The House of Commons), aurul, staniul, wolframul și tantalul, folosite în electronice, sunt considerate „minerale de conflict”, deoarece exploatarea și vânzarea lor au fost legate de finanțarea crimelor, violenței, violurilor și a altor abuzuri ale drepturilor omului în Republica Democrată Congo (RDC). Cobaltul, un alt mineral folosit în bateriile litiu-ion, este considerat și el un „material de conflict” din pricina valorii sale în creștere.
Republica Democrată Congo, una dintre cele mai sărace țări din lume, este sursa a două treimi din cobaltul mondial. Departamentul Muncii al SUA a tras un semnal de alarmă pentru că se recurge la munca minorilor pentru extracția acestui minereu.
„Deșeurile de echipamente electrice și electronice din toată lumea au o valoare potențială de 62,5 miliarde de dolari anual. Valoarea economică provine din metalele prețioase utilizate în produse, precum aurul, argintul, cuprul, platina și alte materii prime critice, cum ar fi wolfram și indiul. Potrivit Forumului Economic Mondial, un smartphone conține, în medie, componente electrice evaluate la 100,49 USD la punctul de vânzare cu amănuntul. De asemenea, ei estimează că reciclarea acestor materii prime ar putea avea o valoare de până la 11,5 miliarde de dolari. În plus, și materialele plastice, sticla și ceramica, ar putea fi folosite ca materii prime secundare”, spune Cristian Pocol.
Metalele reciclate sunt de două până la zece ori mai eficiente din punct de vedere energetic decât echivalentele lor virgine la extracție. Ele sunt și mult mai valoroase pe tonă de deșeuri electronice decât greutatea echivalentă a minereului extras, în special pentru aur și cupru.
Drept urmare, un studiu al Institutului IVL a constatat că exploatarea din minereu ar putea, cu procesele potrivite, să fie de 13 ori mai costisitoare decât recuperarea metalelor din deșeurile de echipamente electrice și electronice.
Piața globală de produse electronice de larg consum valorează aproximativ 1,1 trilioane de dolari
Manipularea necorespunzătoare a DEEE are ca rezultat o pierdere semnificativă a materiilor prime rare și valoroase. Recuperarea și reciclarea acestor materiale poate prezenta oportunități economice: în 2019, valoarea materiilor prime în DEEE-uri la nivel mondial a fost de aproximativ 57 de miliarde de dolari, doar cele din Europa reprezentând 12,9 miliarde de dolari.
Totuși, în același an, doar 17,4% din DEEE generate au fost reciclate la nivel global. În Europa, continentul cu cea mai mare rată de reciclare, aproximativ 40% din DEEE sunt în prezent colectate și reciclate.
În țările cu venituri mari, care sunt responsabile pentru marea majoritate a producției de DEEE, aproximativ 8% din DEEE nereciclate sunt depozitate necorespunzător sau incinerate, între 7 și 20% sunt expediate ca produse second-hand către țările cu venituri mici sau medii. Restul, în cea mai mare parte, sunt amestecate cu alte fluxuri de deșeuri.
„Unele estimări arată că piața globală de produse electronice de larg consum valorează aproximativ 1,1 trilioane de dolari, în creștere cu o rată de 6% până în 2024, când va valora 1,7 trilioane de dolari. În același timp, greutatea totală a consumului global de deșeuri de echipamente electrice și electronice (DEEE) crește anual cu 2,5 milioane de tone metrice. DEEE reprezintă în prezent unul dintre fluxurile de deșeuri cu cea mai rapidă creștere din lume, cu o rată anuală de creștere de 4%. În 2019, lumea a generat 53,6 milioane de tone de DEEE, o medie de 7,3 kg pe cap de locuitor. În Europa, generarea de DEEE a atins 16,2 kg pe cap de locuitor în 2019, un nou record negativ”, mai spune președintele Asociației Respo DEEE.