Un raport ONU trage un semnal de alarmă „zguduitor” în privința schimbărilor climatice

Planurile naționale de reducere a emisiilor de dioxid de carbon sunt departe de ceea ce este necesar pentru a evita schimbările climatice periculoase, potrivit UN Environment Programme (UNEP).

Raportul arată că promisiunile țărilor nu vor reuși să mențină creșterea medie a temperaturii globale sub 1,5°C în acest secol, citat de BBC.

• DESCOPERĂ.ro, alegerea numărul 1 pentru pasionații de Știință și Tehnologie din România!
• Cardiologul Stanislav Rurac vorbește despre dieta pentru o inimă sănătoasă: „SĂ BEM SAU NU vin roșu…

Analiza UNEP sugerează că lumea este pe cale să se încălzească cu aproximativ 2,7C, cu efecte extrem de distructive.

Există însă speranța că, dacă se ating obiectivele de zero emisii nete pe termen lung, temperaturile pot fi reduse semnificativ.

Cu doar câteva zile înainte de deschiderea conferinței internaționale COP26 de la Glasgow, un alt raport științific privind schimbările climatice reprezintă „un alt semnal de alarmă zguduitor”, potrivit secretarului general al ONU, Antonio Guterres.

Gazele cu efect de seră au atins un nou maxim

Un studiu al World Meteorological Organization prezentat recent arată că gazele cu efect de seră au atins un nou maxim anul trecut, în ciuda pandemiei.

Aflat la cea de-a 12-a ediție, raportul UNEP analizează contribuțiile determinate la nivel național sau planurile de reducere a emisiilor de dioxid de carbon pe care țările le-au prezentat la ONU înainte de COP.

Aceste promisiuni sunt valabile până în 2030 și au fost prezentate de 120 de țări. De asemenea, UNEP a luat în considerare și alte angajamente de reducere a gazelor cu efect de seră care nu au fost încă prezentate în mod oficial.

Raportul constată că, adunate împreună, planurile reduc emisiile de gaze cu efect de seră în 2030 cu aproximativ 7,5 % față de angajamentele anterioare, asumate în urmă cu cinci ani.

Acest lucru nu este nici pe departe suficient pentru a menține la vedere pragul de 1,5 grade Celsius, spun oamenii de știință care au întocmit studiul.

Pentru a menține pargul de 1,5 grade ar fi nevoie de reduceri de 55% până în 2030. Aceasta înseamnă că planurile actuale ar trebui să aibă niveluri de șapte ori mai mari pentru a rămâne sub limită.

Raportul evidențiază eșecul liderilor politici

„Pentru a avea o șansă de a limita încălzirea globală la 1,5C, avem la dispoziție opt ani pentru a reduce aproape la jumătate emisiile de gaze cu efect de seră: opt ani pentru a elabora planurile, a pune în aplicare politicile, a le implementa și, în cele din urmă, a realiza reducerile”, a declarat Inger Andersen, director executiv al UNEP.

Potrivit autorilor, cu angajamentele actuale, lumea s-ar încălzi cu 2,7 grade Celsius în acest secol, un scenariu pe care Antonio Guterres îl numește o „catastrofă climatică”.

El consideră că raportul evidențiază eșecul liderilor politici.

„Diferența de emisii este rezultatul unei diferențe de leadership”, a declarat el la lansarea studiului. „Dar liderii încă mai pot face ca acest lucru să fie un punct de cotitură către un viitor mai verde, în loc de un punct de trecere către o catastrofă climatică”.

După cum sugerează Guterres, există câteva semne de speranță în raport. Aproximativ 50 de țări, plus UE, s-au angajat să atingă un obiectiv net zero pentru mijlocul acestui secol. Aceste strategii acoperă peste jumătate din emisiile de gaze cu efect de seră.

Analiza UNEP constată că, dacă aceste planuri ar fi puse în aplicare integral, s-ar putea reduce cu 0,5 grade Celsius creșterea temperaturii până în 2100.

Astfel, nivelul creșterii temperaturii globales-ar reduce la 2,2 grade, ceea ce ar avea efecte dramatice și mortale din cauza încălzirii, dar ar fi un pas în direcția bună, față de direcția în care se îndreaptă lumea în prezent.

Problema, însă, este că multe dintre aceste obiective net zero sunt ambigue, spun autorii – în special în rândul celor mai bogate 20 de națiuni din lume, unde o duzină de planuri pe termen lung ar fi destul de vagi.

Multe dintre ele amână reduceri semnificative până după 2030, ceea ce ridică îndoieli serioase cu privire la posibilitatea de a realiza cu adevărat peste doar 20 de ani.