Importanța biroului în pandemie. Câți dintre angajați vor să lucreze exclusiv de acasă

Angajații români care au fost nevoiți să lucreze mai mult de acasă în ultimele 18 luni din cauza pandemiei doresc să revină la birou, în condițiile în care mai mult de jumătate dintre aceștia asociază revenirea la birou cu „întoarcerea la normalitate” și resimt lipsa socializării cu colegii.

Potrivit studiului „Back to the Office” realizat în București și în principalele orașe regionale de Cushman & Wakefield Echinox, prima jumătate a anului a marcat deja revenirea la birou a unui număr mai mare de angajați la nivel național, astfel că 43% dintre respondenți spun că au lucrat în special de la birou, comparativ cu 36% în intervalul mai-decembrie 2020, respectiv 29% în perioada de lockdown din martie-mai 2020.

• Universitățile din Anglia cresc taxele pentru studenți pentru prima oară în aproape un deceniu
• Cum explică oamenii de știință legătura dintre depresie și temperatura corpului?

„Deschiderea școlilor și a grădinițelor a favorizat creșterea numărului de angajați care s-au întors la birou, mai ales în rândul celor de peste 30 de ani care, în perioada în care copiii învățau online nu puteau veni la birou chiar dacă și-ar fi dorit deoarece nu aveau cu cine să îi lase. Mai mult decât atât, tinerii de până în 27 de ani au preferat să meargă la birou în lipsa unui spațiu potrivit de lucru acasă”, spune Mădălina Cojocaru, Partner, Office Agency, Cushman & Wakefield Echinox.

Nevoia de a merge la birou rămâne în continuare ridicată, în condițiile în care, întrebați dacă ar avea de ales de unde să lucreze, doar 10% dintre angajați au răspuns că doresc să lucreze exclusiv de acasă.

Importanța biroului este și mai vitală în București

Importanța biroului este și mai vitală în București, unde 96% dintre respondenți vor să lucreze cel puțin o zi pe săptămână de la birou, comparativ cu orașele regionale, unde ponderea acestora este de 87%.

Astfel, peste un sfert dintre cei intervievați ar vrea să lucreze 3 zile de la birou și 2 zile de acasă, în timp ce 17% vor să lucreze doar de la birou. Preferința pentru un model de lucru este fundamentată, pe de o parte, de beneficiile lucrului de acasă, cele mai importante fiind economisirea de timp și de bani, și de dezavantajele absenței de la birou, angajații punctând în special nevoia de socializare și dificultatea de a separa timpul de lucru de viața personală.

83% dintre respondenți au apreciat faptul că nu au mai pierdut timpul în trafic ca principal avantaj al lucrului de acasă, în timp ce 78% au simțit lipsa socializării cu colegii în acest mod de lucru, potrivit Mediafax.

Timpul de deplasare este o problemă atât pentru angajații din București, unde 73% sunt mulțumiți că nu mai stau în trafic, cât și pentru cei din marile orașe, unde ponderea este de 61%. Și lipsa de socializare este mai acută în București decât în orașele regionale, respectiv 82% versus 77%.

Alte avantaje ale lucrului de acasă sunt economiile de bani (53% dintre răspunsuri), îmbunătățirea echilibrului viaţă profesională – viață personală (39%), mai multă libertate în utilizarea orelor de lucru (35%) sau mai mult timp disponibil pentru odihnă (34%).

Alte neajunsuri ale lucrului de acasă

Când vine vorba despre alte neajunsuri ale lucrului de acasă, dificultățile în separarea vieții profesionale de cea personală sunt pe locul al doilea, cu 50% dintre răspunsuri, în timp ce lipsa unui spațiu propice de lucru a fost indicată de 32% dintre respondenți. La acestea se adaugă capacitatea de concentrare mai redusă sau problemele legate de gestionarea relației cu clienții, partenerii și colaboratorii, fiecare în 21% din cazuri.

Întoarcerea la birou este asociată în primul rând cu îmbunătățirea comunicării cu colegii, aceasta fiind indicată de 63% dintre respondeți ca principalul avantaj al revenirii la birou, iar un procent important dintre angajați – 51% o simt ca pe o „revenire la normalitate”.

De asemenea, apartenența la un grup și un timp definit de lucru sunt alte plusuri ale lucrului de la birou.

Timpul de deplasare (65%), cheltuielile mai mari (50%) și mai puțină flexibilitate a muncii (50%), dar și riscul infectării cu Covid-19 (37%) sunt asimiliate cu dezavantajele întoarcerii la birou.

De remarcat diferențele privind temerile legate de riscul infectării cu Covid-19 între angajații din București și cei din orașele regionale. Astfel, 42% dintre angajații din marile orașe se tem să nu se infecteze dacă se întorc la birou, comparativ cu doar 27% în București.

Evaluarea experienței lucrului de acasă, respectiv de la birou, arată o agilitate a angajaților români, în condițiile în care majoritatea dintre aceștia s-au simțit bine și foarte bine în ambele medii. Astfel, 95% dintre respondenți spun că au lucrat bine și foarte bine de acasă, în timp ce 86% spun că munca de la birou a fost bună și foarte bună.

Obiectivul sondajului a fost de a analiza cum s-a modificat în ultimele 18 luni percepția angajaților vizavi de modul de lucru și cum văd aceștia lucrul de acasă sau de la birou după ce situația medicală se va stabiliza și după ce companiile vor lua decizii în cunoștință de cauză în ceea ce privește utilizarea spațiului de birouri.

La nivel global, în luna septembrie a acestui an, circa 40% dintre angajați lucrau de la birou, potrivit raportului ”Return to the office” realizat de Cushman & Wakefield, astfel că România se aliniază trendului mondial. China este pe primul loc, cu peste 90% dintre angajați care s-au întors la birou, în timp ce prezența la birou în celelalte regiuni analizate variază între 27% și 40%.

În Europa, 40% dintre angajați lucrau în septembrie de la birou, Praga fiind campioana regiunii, cu circa 80% dintre angajați, capitala Cehiei fiind urmată de Hamburg cu 60% și de Varșovia cu 45%. Întoarcerea la birou în aceste orașe este direct legată de rata ridicată de vaccinare și de ratele reduse de infectare.