Cum a fost afectată viața sexuală a tinerilor din România de pandemia de COVID-19

Pandemia a afectat tinerii din România, în special în ceea ce privește viața lor intimă. Chiar dacă unii dintre ei (38%) au reușit să se apropie mai mult de parteneri în această perioadă, pentru peste 28% dintre tineri pandemia a însemna lipsa contactelor sexuale.

Cu toții, însă, au învățat anul acesta câteva lecții importante, notează Planifică Neprevăzutul, platformă online de educație sexuală și contraceptivă.

În topul efectelor pe care le-a avut anul pandemic asupra contracepției în rândul tinerilor rămâne, utilizarea prezervativului ca metodă de protecție preferată de 44% dintre tineri. Acest fapt se datorează, în primul rând, frecvenței întâlnirilor pe care le-au avut tinerii, fricii care se instalaseră în viețile lor, dar și dorinței acestora de a evita contactarea unei boli cu transmitere sexuală (BTS).

Cei aflați într-o relație stabilă, respectiv cuplurile care nu au fost afectate de distanța fizică, au continuat să folosească anticoncepționalele.

Cu toate acestea, neprevăzutul a continuat să apară în rândul tinerilor, motiv pentru care 19% dintre ei au folosit pilula de a doua zi o dată sau de mai mult ori în ultimul an.

Pandemia le-a oferit tinerilor posibilitatea de a se dezvolta personal

Deși anul 2021 a continuat să fie un an guvernat de temeri, o altă lecție importantă a fost comunicarea în cuplu. 50% dintre tinerii care și-au făcut curaj pentru a discuta despre temerile lor au făcut-o alături de partenerul de viață, în vreme ce peste 17% au decis să rămână tăcuți.

Inițial, pandemia le-a oferit tinerilor posibilitatea de a se dezvolta personal, de a explora mai mult din punct de vedere sexual, dar și de a se reconecta într-un mod pe care poate anterior nu-l puteau face decât în vacanță, când petreceau mai mult timp alături de partener.

Cei care se aflau în relații stabile au continuat să petreacă mai mult timp împreună, fapt care a dus la o mai bună cunoaștere a partenerului de viață.

Însă, pe măsură ce pandemia a continuat, anxietatea a început să se instaleze în viețile a 34% dintre tineri. Aceasta, alături de distanțarea fizică și întâlnirile rare cu partenerul, au fost principalele probleme cu care s-au confruntat peste 40% dintre tineri.

„Pentru majoritatea tinerilor, blocajele induse de pandemie au creat o atmosferă de incertitudine și frică. Mulți au experimentat anxietate fără precedent legată de starea de sănătate, insecuritate financiară, lipsa unei perspective clare și alte schimbări semnificative în viață. Stresul cauzat de acești factori a contribuit la scăderea notabilă a vieții sexuale a tinerilor, peste 28% dintre ei nu au avut contacte sexuale în această perioadă. O relatie de cuplu funcțională înseamnă implicare și comunicare în fiecare zi, nu doar existențe separate care se derulează în același timp într-un spațiu comun” explică Elena Ucenic, medic primar obstetrică-ginecologie și expert al platformei PlanificăNeprevăzutul.ro.

Importanța educației sexuale, o altă mare lecție a acestei perioade

De altfel, importanța educației sexuale, care poate avea loc nu doar pe băncile școlii, ci și pe site-urile specializate sau platformele de socializare, reprezintă o altă mare lecție a acestei perioade. Dacă anterior anului pandemic, doar 52% dintre tineri și-au ales, ca sursă principală de informare, site-urile care conțin informații de specialitate, în 2020-2021, 66% dintre tineri s-au informat despre viața sexuală de pe internet, citind pe site-urile specializate, cu informații verificate.

„Înainte de COVID-19, o mare dintre tineri alegeau să se informeze în legătură cu contracepția și educația sexuală direct de la medicul specialist. Petrecerea unei perioade îndelungate în izolare socială, pe fondul grijlior legate de siguranța și sănătatea tinerilor, au făcut ca aceștia să prefere să-și afle răspunsurile întrebărilor legate de educația sexuală pe site-uri specializate. Este important ca tinerii să verifice sursa informațiilor și să se asigure că acestea sunt oferite de persoane competente și responsabile”, explică Elena Ucenic, medic primar obstetrică-ginecologie și expert al platformei PlanificăNeprevăzutul.ro.

Tinerii sunt încrezători, iar viitorul pare să sune bine. Deși nu au certitudini cu privire la cum vor arăta următoarele luni din punct de vedere sexual, 52% dintre ei sunt optimiști și cred că lucrurile se vor îmbunătăți treptat. Odată cu imunizarea în masa și cu începerea școlii, cuplurile tinere par să revină la normal și să-și reia viața sexuală.

Mai mult, numărul de mesaje și întrebări legate de contracepție și educație sexuală primite pe adresa redacției s-au înmulțit, ceea ce înseamnă că ne îndreptăm spre direcția bună.

Acceptarea limitelor pe care le avem cu toții, o dovadă de maturitate

„Întrebările care îmi sunt adresate sunt o reflexie a educației existente. Rolul meu nu este de judecător, de a decide cât de bine sunt informați sau de a-i pune la zid pentru ceea ce fac sau nu fac. Întrebările sunt anonime, iar răspunsurile pe care le ofer îi ajută să depășească o provocare de moment, să înțeleagă valoarea și limitările unui sfat on-line oferit de un profesionist și, în aceeași măsură, să aleagă momentul în care este absolut necesară efectuarea unei consultații „clasice”, off-line. Acceptarea limitelor pe care le avem cu toții, fizice, psihice sau emoționale este o dovadă de maturitate pentru că doar atunci când ne înțelegem, ne respectăm și ne îngrijim pe noi înșine vom fi capabili să avem o relație de bună calitate cu cel de lângă noi. Este motiv de bucurie numărul tot mai mare de întrebări pe care tinerii le adresează, deschiderea și încrederea lor ne onorează și ne obligă în același timp.”, explică reprezentantul Planifică Neprevăzutul.

Cifrele reprezintă sondajul despre cum au trăit și perceput tinerii din România, cititori ai platformei Planifică Neprevăzutul, ultimul an de pandemie, realizat în perioada 07 mai – 13 iunie 2021, prin folosirea unui chestionar online, publicat chiar pe website-ul campaniei și și-a propus să analizeze principalele provocări sexuale și personale, resimțite de publicul tânăr în noul context sanitar.

La întrebările chestionarului au răspuns 324 de tineri din țară, cu vârste cuprinse între 14 și 30 de ani, din mediul urban (74%) și rural (26%).