Ungaria şi alte state vor să introducă vaccinarea obligatorie la locul de muncă

În Ungaria se poartă negocieri pentru introducerea vaccinării drept condiţie a angajării, însă nu a fost luată încă nicio decizie în acest sens, potrivit Portfolio.

Recent a expirat termenul limită pentru vaccinarea obligatorie a angajaţilor din sistemul de sănătate, iar un procent ridicat de medici şi un număr mare de asistenţi s-au vaccinat.

• Incident misterios în Marea Baltică: Un cablu de electricitate care leagă Finlanda și Estonia s-a defectat
• Cum ar putea inteligența artificială să influențeze evoluția umană

Consiliul de Miniștri din Italia a aprobat joi decretul-lege pentru obligativitatea certificatului verde la toate locurile de muncă. Informația a fost publicată de ANSA, care citează surse guvernamentale. Este prima țară din Europa cu o astfel de măsură.

Certificatul verde va deveni obligatoriu la serviciu cel mai probabil din 15 octombrie, pentru toți angajații din sistemul public sau privat.

Persoanele vindecate de COVID nu vor mai fi nevoite să aștepte 15 zile de la prima doză de vaccin pentru a obține certificatul verde, ci îl vor obține imediat după prima administrare.

Vaccinarea obligatorie pentru anumite categorii de angajaţi

SUA, Franţa şi alte ţări au in­trodus vaccinarea obligatorie pentru anumite categorii de angajaţi, însă mulţi dintre aceştia au declarat că-şi vor părăsi mai degrabă locul de muncă decât să se vaccineze. Va putea o economie aflată în criză să suporte o astfel de lovitură?, se întreabă Deutsche Welle.

În SUA, milioane de angajaţi vor fi obligaţi să se vaccineze împotriva coronavirusului. Decizia celei mai mari economii a lumii ridică semne de întrebare despre impactul asupra pieţei forţei de muncă, aflată deja sub presiune, şi despre ce alte ţări vor urma o cale similară.

Multe ţări au impus deja obligativitatea vaccinării anumitor categorii de angajaţi. Milioane de cetăţeni francezi din prima linie care au refuzat vaccinarea ar putea fie să fie suspendaţi, fie să-şi piardă locurile de muncă, potrivit Financial Times.

Aproximativ 2,7 milioane de cetăţeni francezi au fost obligaţi să se vaccineze printr-o lege care a intrat în vigoare la începutul lunii august.

Măsura s-a dovedit eficientă în ceea ce priveşte creşterea rapidă a vaccinării în rândul angajaţilor din sănătate şi centrelor de îngrijire.

Guvernul german, pe de altă parte, susţine în continuare cu fermitate că nu va face vaccinarea obligatorie, o idee şocantă într-o ţară unde chiar şi dreptul angajaţilor de a şti dacă angajaţii le sunt vaccinaţi a stârnit reacţii puternice.

În SUA, vaccinările împotriva altor boli reprezintă o cerinţă standard în şcolile publice, potrivit Mediafax. Şi totuşi, studiu după studiu arată că până la 50% din angajaţii nevaccinaţi şi-ar părăsi locul de muncă dacă li s-ar cere să se vaccineze împotriva coronavirusului.

În acelaşi timp, iarna viitoare se anunţă una foarte dură din nou, ameninţând să destabilizeze traiectoria unei reveniri economice care a continuat pe perioada verii.

Care este rolul vaccinării obligatorii

Vaccinarea obligatorie este menită să diminueze acest risc, însă companiile din multe sectoare se confruntă deja cu penurii de forţă de muncă şi nu sunt dispuse să-şi vadă angajaţii plecând.

Totuşi, unii experţi cred că opoziţia faţă de vaccinare ar fi foarte scăzută având în vedere că majoritatea celor nevaccinaţi sunt din categoria celor cu venituri mai mici şi cu slujbe mai nesigure, arată Enzo Weber, cercetător la institutul german IAB.

Criticile privitoare la vaccinarea obligatorie includ argumentul că o astfel de măsură i-ar afecta disproporţionat oe cei cu venituri mai scăzute, dar ar fi acest lucru adevărat într-o perioadă în care piaţa locurilor de muncă este în plină efervescenţă?

Alte guverne şi companii vor monitoriza cu siguranţă îndeaproape ce se întâmplă în ţările ce impun vaccinarea obligatorie pentru a vedea cât capital politic şi propriu este investit după instituirea unor astfel de cerinţe.

Adevăratul cost al vaccinării obligatorii ar putea fi mai puţin ecolomic şi mai degrabă politic şi social.