Generația Z, extrem de deschisă la educația financiară

Tinerii dau dovadă de o atitudine deschisă față de educația financiară, generația Z aratând un semnificativ progres față de generațiile anterioare, arată un studiu al agenției de studii de piață IZI.

Studiul a fost realizat pe o populație digitalizată, reprezentativ urbană de 1001 chestionare CAWI (Computer Assisted Web Interviews), pe un eșantion de respondenți cu vârste de peste 14 ani din toată România, cu o eroare de eșantionare de 3%.

Studiul ne arată că 71% dintre respondenți nu notează cheltuielile pe care le fac. Cu toate acestea, 35% dintre tinerii cu vârsta între 15 și 24 de ani își notează cheltuielile, față de 29% total eșantion.

Când vine vorba despre atelierele de educație financiară, 1 din 2 tineri cu vârste cuprinse între 15 – 24 spun că acestea sunt utile. Dacă eliminăm criteriul vârstei din eșantion, aflăm că 4 din 10 români cred în atelierele de educație financiară.

O treime dintre români spun că abia le ajung banii de la o lună la alta. Și aici, tinerii resimt că se descurcă ceva mai bine, cei cu vârste între 15 – 24 ani considerând astfel (22% vs 33% la nivel de total eșantion).

Românii nu cumpără din impuls

Întrebați dacă pun bani deoparte, eșantionul se împarte în două: 47% spun că reușesc, restul de 53% spun că nu. La această categorie există și diferențe de gen și vârstă: bărbații (49% față de 44% dintre femei) și cei între 15 – 24 ani (56% față de 47% din total eșantion) reușesc în mai mare măsură să strângă bani lunar.

Cumpărăturile de impuls nu îi caracterizează pe români, 63% spunând că nu li se potrivește acest obicei. Totuși lucrurile se schimbă când vine vorba de segmentul 25 – 34 de ani, cu o putere de cumpărare superioară, jumătate dintre ei declară că recurg la cumpărăturile de impuls (49% vs 37% la nivel de total eșantion).

Nu în ultimul rând, studiul arată poziția românilor vizavi de expresia “Timpul înseamnă bani”. 57% dintre romani sunt de acord cu aceasta, procentul crescând în rândul Generației Z (63%).